Dumnezeu are un program și acel program este scris în Cuvântul Său; iar Cuvântul Său spune că noi ar trebui să fim una, cu toții, nu dezbinați, nu despărțiți, nu certându-ne – ci noi ar trebui să fim una. Hristos s-a rugat să fim una. El a zis: „Prin aceasta vor cunoaște toti că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii pentru alții”. Cum pot să lucreze darurile și minunile într-o biserică? Cum își poate aduce Dumnezeu la desăvârșire biserica, atâta vreme cât între noi este atâta dezbinare? Cum? Când unul zice una, altul zice alta și toți se contrazic? Există un singur Judecător – Cuvântul veșnic al lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu își ține Cuvântul. Cu cât ne aliniem mai repede la acel Cuvânt, cu atât ne va fi mai bine.
În urmă cu câteva săptămâni am predicat în Phoenix, într-o duminică după amiaza, unde sunt dezbinări și oamenii nu mai vor să-și vorbească. Am văzut circa două sute, sau mai mulți, de slujitori, care au venit în față, și-au dat mâinile și au plâns unii pe umerii celorlalți și au spus că nu se vor mai certa niciodată. Fie ca marea Biserică a lui Dumnezeu să adopte această atitudine și atunci eu vă voi arăta o trezire care va străbate această națiune și va demola fiecare cuib al iadului care există. Frate, poți să predici până răgușești și-ți ies plămânii afară –
nu rezolvi nimic dacă oamenii nu mișcă. Trebuie să-i faci să creadă și să acționeze. Fraților, faceți-o astăzi! Stați de partea Cuvântului viu al Dumnezeului celui viu.
Isus a zis: „Adevărat vă spun, că orice veți lega pe pământ, va fi legat în cer; și orice veți dezlega pe pământ, va fi dezlegat în cer”. Aceasta este puterea Bisericii. Fraților, nouă ne lipsește asta! O recunoaștem, cu rușine! Ne lipsește asta pentru că biserica s-a dezbinat și a tras linii de despărțire și a acceptat alte lucruri, în loc să rămână cu dragostea lui Dumnezeu, cu Duhul Sfânt și cu Biblia.
Dacă vorbim despre vindecare divină, aceasta este mai necesară pentru trupul bolnav al lui Hristos, decât pentru toate trupurile noastre bolnave laolaltă. Voi știți cum este separat trupul bolnav al lui Hristos, cât este de dezbinat – vindecarea acestui trup este mai necesară decât vindecarea trupurilor noastre fizice. Împreună rezistăm, dar despărțiți vom cădea.
Între corinteni erau dezbinări și în starea aceea ei luau Cina Domnului. Pavel le-a zis: «Fraților, am aflat că între voi sunt certuri. Vreau să spun că fiecare din voi zice: „Eu sunt al lui Pavel!” „Și eu, al lui Apolo!” „Și eu, al lui Chifa!” „Și eu, al lui Hristos!” Hristos a fost împărțit?» El a mai zis: „Când între voi sunt zavistii, certuri și dezbinări, nu sunteți voi lumești și nu trăiți voi în felul celorlalți oameni?” Vedeți, ei nu au înțeles…
Dumnezeu se face de cunoscut în simplitate și prin descoperirea lui Isus Hristos, celui mai neștiutor de carte om. Nu prin teologie, ci prin descoperirea lui Isus Hristos. „Pe această piatră voi zidi Biserica Mea”. Nu sunt acceptate alte pietre, nici o piatră romană, nici o piatră protestantă – nimic, ci exact pe descoperirea lui Isus Hristos prin nașterea din nou. Prin nașterea din nou El insuflă omului propria Sa viață, iar viața omului pleacă. Și viața lui Hristos se descoperă din tine, către oameni; ei văd că viața, lucrările, semnele și minunile pe care le-a făcut El, le face și prin tine. Urmăriți cum se descoperă marea revelație a lui Dumnezeu! Din cauză că lipsește această descoperire, avem atâtea dezbinări între noi și atâta bătaie de joc. Vedeți, învățătorilor le lipsește această descoperire!
William Marrion Branham