R: Buna ziua tuturor! Astăzi, îl avem invitat pe misionarul Ewald Frank, care ne va spune lucruri deosebite despre lucrarea Domnului care se desfăşoară în lumea întreagă.
E.Frank: Bună ziua. Numele meu vă este cunoscut deja tuturor; am venit în această ţară pentru prima dată în anul 1971 şi de atunci am revenit ulterior de mai multe ori. Sunt foarte bucuros că pot să fiu astăzi aici şi de asemenea sunt foarte bucuros că pot să răspund întrebărilor care îmi sunt adresate.
R: Din 1971 şi până în prezent ce s-a schimbat pentru dumneavoastră în peisajul creştin din Coasta de Fildeş şi ce ar mai trebui îmbunătăţit?
E.F: De regulă, vorbesc despre subiectul revenirii lui Hristos şi împlinirea prorociilor biblice în timpul nostru. Dar astăzi este altfel şi sunt pregătit să răspund şi acestor întrebări. Dacă îmi este permis să continui, am întrebările înaintea mea şi aş vrea să spun următorul lucru: sunt multe denominaţiuni, multe biserici în cadrul creştinismului şi fiecare biserică poate să decidă pentru ea însăşi ce să facă, ce să creadă şi aşa mai departe. Ca de exemplu, biserica catolică, biserica luterană, biserica anglicană, toate aceste biserici pot să decidă pentru ele însele, dar atunci când este vorba despre Biserica lui Isus Hristos, atunci noi trebuie să ne întoarcem înapoi la Biblie. Nu putem să ne întoarcem la vreun Conciliu, ci trebuie să ne întoarcem înapoi la zilele apostolilor, pentru a fi siguri că noi credem exact aşa cum spune Scriptura. Acest lucru este valabil şi pentru adunările locale.
Biserici locale au existat şi în timpul apostolilor, şi vreau să citim un număr de versete din Biblie şi pe urmă vom răspunde celorlalte întrebări. Mi-am notat mai multe versete. Încep cu Fapte 14 v.23 şi vreau să ascultăm ce spune Scriptura: „Au rânduit prezbiteri în fiecare Biserică, şi după ce s-au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mâna Domnului, în care crezuseră”. De asemenea, Fapte 15 v.4 : „Când au ajuns la Ierusalim, au fost primiţi de Biserică, de apostoli şi de prezbiteri, şi au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei.”; apoi Fapte 15 v.6: „Apostolii şi presbiterii s-au adunat laolaltă, ca să vadă ce este de făcut”; citim şi v.23: „Şi au scris astfel prin ei: „Apostolii, prezbiterii şi fraţii, către fraţii dintre Neamuri, care sunt în Antiohia, în Siria şi în Cilicia, plecăciune!” Deci în biserica nou-testamentară, sunt diferite slujbe care sunt pentru întreg trupul lui Hristos şi de asemenea sunt slujbe pentru adunările locale. În adunările locale sunt bătrâni şi diaconi, etc.
R: În „Creştinismul tradiţional – Adevăr sau falsificare?”, una din cărţile dumneavoastră cunoscute în întreaga lume, la pagina 104 aţi scris, citez: „O comunitate biblică sărbătoreşte cina şi azi, aşa cum a fost rânduită şi practicată în Biserica primară: se coace o pâine din făină de grâu, desigur, fără plămădeală, corespunzător numărului participanţilor. Păstorul unei comunităţi locale ridică pâinea, mulţumeşte lui Dumnezeu şi o binecuvântează în Numele Domnului”. Credeţi că trebuie făcut la fel şi astăzi ?
E.F: Da, tot ce a existat în biserica originală în timpul apostolilor, trebuie să fie în Biserica lui Isus Hristos şi astăzi. Dumnezeu nu se schimbă niciodată, Cuvântul Lui nu se schimbă, învăţăturile Lui nu se schimbă niciodată, şi practica, de asemenea nu se schimbă niciodată. Totul rămâne la fel ca la început.
R: Este minunat mesajul pe care îl propovăduiţi în toată lumea. Când sunteţi într-o ţară precum Coasta de Fildeş sau unde sunt situaţii dificile, ce tip de mesaj le adresaţi oamenilor? Este un mesaj care depinde de loc, de participanţi sau de împrejurări?
E.F: Aceasta este ceea ce încerc să fac. De regulă, eu predic întreg planul de mântuire al lui Dumnezeu şi niciodată nu mă implic în problemele locale.
De exemplu, în zilele apostolilor, omul lui Dumnezeu a putut să rămână în acelaşi oraş şase luni sau doi ani, dar în ultimii 47 de ani de când am început slujba mondială, am fost călăuzit ca să am două, cel mult trei adunări în acelaşi loc, astfel încât după aceea să pot să merg în alt oraş.
În al doilea rând aţi auzit despre trimiterea pe care am primit-o de la Domnul în 2 aprilie 1962.
Al treilea lucru pe care Domnul mi l-a spus a fost: ,,Slujitorul meu nu înfiinţa biserici locale, şi nu publica un caiet de cântări, pentru că este semnul unei denominaţiuni”. Deci slujba mea este aceea de a împărtăşi Cuvântul lui Dumnezeu cu tot poporul lui Dumnezeu, iar fraţii din adunările locale sunt responsabili de adunările lor.
R: La nivel local când dumneavoastră predicaţi Evanghelia lui Isus Hristos şi este crezută, este o Biserică locală care se formează. Cum sunt în legătură aceste slujbe, între bătrâni, apostoli, proroci care sunt în Biserică?
E.F: Avem pregătite un număr de programe la televiziune, pe care le transmitem în multe ţări de pe pământ şi de asemenea, în primul sfârşit de săptămână din lună, noi putem fi ascultaţi de toate naţiunile de pe faţa pământului; de fiecare dată eu împărtăşesc lucrurile care sunt necesare pentru adunările locale. Noi suntem în legătură cu Biserica Dumnezeului cel viu din fiecare ţară şi dacă fraţii îmi scriu întrebările şi problemele lor, atunci noi ne ocupăm să răspundem acestora la primul sfârşit de săptămână din fiecare lună. Fiecare ni se poate alătura pe internet că să asculte răspunsul.
De fapt, sunt în slujbă de 57 de ani, dar din 1962 au trecut 47 de ani. Atunci am început să călătoresc dintr-o ţară în alta şi din 1966 am vizitat toate cele cinci continente. În total am fost în 142 de ţări.
Lucrul este în felul următor: dacă fraţii din adunarea locală slujesc cu Cuvântul lui Dumnezeu, atunci adunarea ajunge să cunoască ce fel de slujbă i-a dat Dumnezeu unui anumit frate. Nu este fratele care spune „eu am slujba asta, eu sunt ăsta,…”, ci atunci când fratele merge în faţă, şi aduce Cuvântul lui Dumnezeu, atunci devine evident ce fel de slujbă a dăruit Dumnezeu fratelui respectiv. Fie că este o slujbă evanghelistică sau o slujbă de învăţător, o slujbă care aduce partea profetică sau este un păstor, depinde de ceea ce Dumnezeu a dăruit acelui frate. Dar biserica observă lucrul acesta.
R: Diaconii, batrânii, etc., toţi aceştia, ca să poată sluji lui Dumnezeu, este necesar să fie botezaţi cu Duhul Sfânt?
E.F: Fiecare mădular din trupul lui Isus Hristos trebuie să fie botezat cu Duhul Sfânt. Voi sunteţi născuţi din nou prin Duhul lui Dumnezeu, dar sunteţi botezaţi cu Duhul Sfânt în trupul lui Isus Hristos. Conform Fapte 6, cei şapte diaconi care se ocupau cu împărţirea ajutoarelor, au trebuit să fie umpluţi cu Duhul Sfânt. Doar în felul acesta armonia divină poate să fie în trupul lui Isus Hristos şi în bisericile locale, prin Duhul Sfânt. De aceea Scriptura spune: „Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu”. Fie că suntem un simplu mădular sau un diacon, fie cântăm cu vocea sau cântăm la un instrument, fie suntem bătrâni sau păstori, orice am fi, este absolut necesar să avem o armonie divină, între noi. Dar această armonie divină o avem doar prin botezul cu Duhul Sfânt.
R: Aţi vizitat deja 142 de ţări, ce moştenire lăsaţi în urma dumneavoastră pentru Împărăţia lui Dumnezeu?
E.F: Asta eu nu o pot şti, numai Dumnezeu o ştie. Domnul mi-a dăruit aşa de mulţi ani, nu cred că a mai existat vreun bărbat al lui Dumnezeu care să-L fi slujit pe Domnul aşa de mulţi ani. Dar ca să fiu sincer, dacă privim la împlinirea profeţiilor biblice din timpul nostru, mai ales la Orientul Mijlociu şi în legătură cu Ierusalimul, atunci acele lucruri se întâmplă deja. În Matei 13 ne este reamintit şi de asemenea în alte capitole, în Matei 24, Marcu 13, şi Luca 21, unde Domnul nostru a spus : „Сând veţi vedea toate aceste lucruri întâmplându-se, atunci voi ştiţi că revenirea Domnului este aproape”. Nimeni nu cunoaşte ziua sau ceasul, dar suntem foarte aproape, foarte aproape.
R: Conform Scripturii, dacă revenirea Domnului este foarte aproape, ce trebuie făcut?
E.F: Mai întâi de toate noi trebuie să predicăm Evanghelia originală. Aceasta este trimiterea (porunca) pe care a dat-o Domnul nostru. În Matei 24 v.14 Domnul nostru a spus: „Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul”. În engleză spune: „…apoi va veni sfârşitul”. Deci acum noi predicăm Evanghelia tuturor neamurilor. Niciodată n-a existat un timp ca acesta, cu toate posibilităţile, internet şi televiziune, prin care putem predica Evanghelia tuturor neamurilor. Deci chiar şi această prorocie este pe cale să se împlinească.
R: Aşadar suportul pentru comunicare există, dar care este Vestea Bună ce trebuie propovăduită?
E.F. Noi trebuie să înţelegem că după înviere, Domnul nostru a petrecut patruzeci de zile cu ucenicii Lui, învăţându-i lucrurile privitoare la împărăţia lui Dumnezeu şi doar după cele patruzeci de zile Domnul nostru a spus în Matei 28: „mergeţi în toată lumea”. Doar după cele patruzeci de zile, El a spus în Marcu 16, în Luca 24, şi Ioan 20 unde scrie: „Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi”. Înainte ca noi să învăţăm pe alţii, trebuie ca noi să fim învăţaţi mai întâi de Domnul şi să predicăm la fel cum au predicat apostolii. Este conform cu Fapte 2 v.42 unde Scriptura spune: „Ei stăruiau în învăţătura apostolilor”. Deci noi trebuie să ne întoarcem înapoi la învăţăturile originale. De exemplu dacă îmi este permis să o spun, Scriptura vorbeşte despre un singur Dumnezeu, niciodată despre doi sau trei. Există doar Unul singur care este veşnic, Unul singur care este Atotputernic, dar acest singur Dumnezeu S-a descoperit în ceruri ca Tatăl nostru, de aceea noi ne rugăm: „Tatăl nostru care eşti în ceruri”. Acelaşi Dumnezeu care este Duh, S-a descoperit pe sine în Isus Hristos, singurul său Fiu născut, ca Emanuel, Dumnezeu cu noi. Apoi acelaşi Dumnezeu, prin botezul cu Duhul Sfânt, locuieşte în credincioşii Lui. Dumnezeu deasupra noastră, Dumnezeu cu noi şi Dumnezeu în noi, trei descoperiri ale aceluiaşi Dumnezeu, pentru a-Şi îndeplini propriul Său plan de mântuire.
Acelaşi lucru este valabil şi la botez. Dacă îmi este permis să menţionez următorul lucru, în Matei 28, în Marcu 16, Domnul nostru a dat trimiterea de a predica Evanghelia, de a învăţa toate neamurile şi a boteza în „Numele”, rostit la singular, nu în Numele la plural, ci în Numele, la singular, în Numele Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt. Deci noi trebuie să cunoaştem Numele, înainte de a putea boteza. Aşa că trebuie să mergeţi în Fapte 2 v.38, în Fapte 8 de la v.15 la 17, în Fapte 10, în Fapte 19. Eu cred din toată inima că niciun om de pe pământ nu are dreptul să schimbe învăţătura biblică. Cred din toată inima că în Biserica nou-testamentară, fiecare credincios va respecta Cuvântul lui Dumnezeu şi astăzi .
R: Care este ţara ce v-a marcat cel mai mult pe plan spiritual?
E.F. Am nişte amintiri deosebite despre Coasta de Fildeş, am amintiri deosebite despre Republica Congo, există mai multe ţări despre care am amintiri deosebite într-un fel sau altul. Dar aici eu mă simt ca acasă, sunt aici cu fraţii mei care au o slujbă şi eu mă bucur să fiu aici. Ca să fiu sincer, niciodată nu m-am implicat în religie sau politică. Am predicat în douăsprezece ţări islamice, am predicat în Universitatea din Moscova, am fost şi în alte universităţi, am predicat în multe ţări, în diferite locuri, diferite moduri şi în diferite momente, dar niciodată nu mă implic în politică, niciodată nu mă implic în religie, eu doar vestesc Cuvântul lui Dumnezeu şi restul las în seama lui Dumnezeu.
Dumnezeu să binecuvânteze această ţară, Dumnezeu să binecuvânteze conducerea ţării, pe toţi aceia care sunt în funcţii de conducere, aceasta este rugăciunea mea sinceră. Dumnezeu să vă binecuvânteze, Dumnezeu să binecuvânteze această ţară. Dumnezeu să binecuvânteze guvernul şi poporul. Amin.