Vorbirea lui Dumnezeu în Cortul Descoperirii – Ewald Frank

Stimați ascultători, vă salut călduros pe toți, în Numele scump Isus!

Dorim să continuăm cu tema: „Vorbirea lui Dumnezeu în Cortul Descoperirii”.

Predica de duminica trecută a atins inimile multora și a devenit o mare binecuvântare. Mulți au înțeles chemarea de a ieși afară din propria tabără. Intrarea în Locul preasfânt este liberă, perdeaua templului este ruptă în două, iar noi putem auzi și înțelege vorbirea Domnului și cuvintele descoperirii divine.

De fiecare dată când se împlinesc prorociile și făgăduințele biblice, Dumnezeu dă descoperirea profetică a Cuvântului Său. Toți prorocii care au trăit într-o perioadă de timp în care se împlinea o parte a istoriei mântuirii, erau o gură deosebită a lui Dumnezeu, propovăduind voia lui Dumnezeu generației lor. În Numeri 12:6-8a, Domnul spune: „Ascultați bine ce vă spun! Când va fi printre voi un proroc, Eu, Domnul, Mă voi descoperi lui într-o vedenie sau îi voi vorbi într-un vis. Nu tot așa este însă cu robul Meu Moise. El este credincios în toată casa Mea. Eu îi vorbesc gură către gură, Mă descopăr lui nu prin lucruri grele de înțeles, ci el vede chipul Domnului”. Domnul a vorbit cu Moise față în față, pentru că el a avut o însărcinare deosebită în timpul lui. Domnul Însuși S-a coborât în stâlpul de nor și a stat la ușa Cortului Descoperirii pentru a vesti personal cuvintele descoperirii.

Acum noi trăim într-o epocă profetică și prin urmare, în comunități nu se mai pot aplica unitățile de măsură folosite de-a lungul secolelor. Atunci când a apărut Ioan Botezătorul, a fost o situație similară cu vremea lui Moise și cum este și astăzi. Conform Cuvântului Domnului, Dumnezeu vorbește cu un proroc prin viziuni și prin visuri. Dar Moise și Ioan Botezătorul au fost niște bărbați ca și fratele nostru iubit, Branham, care au avut privilegiul să audă glasul Domnului și să-I vadă slava. În vremuri deosebite, când se împlinea prorocia biblică, Dumnezeu a ridicat Cortul Descoperirii în afara oricărei tabere și vorbea cu robul ales de El. Toți care primeau har de la Dumnezeu ascultau de mesaj și ieșeau afară, fiind călăuziți mai departe de Domnul. În acest timp răsună chemarea deosebită: „Ieșiți din mijlocul lor și despărțiți-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeți de ce este necurat și vă voi primi. Eu vă voi fi Tată și voi Îmi veți fi fii și fiice, zice Domnul Cel Atotputernic”. Oricât de adânc înrădăcinați ar fi unii în diferitele biserici și adunări, Duhul lui Dumnezeu îi călăuzește afară pe ai Săi. Toți israeliții trebuiau să părăsească propria lor tabără atunci când Dumnezeu vorbea în Cortul Descoperirii, coborându-se pentru a vorbi cu Moise, prorocul Său.

Astăzi, oamenii spun: „Noi n-avem nevoie de descoperire! Noi n-avem nevoie de un proroc! Noi Îl avem pe Isus Hristos, noi avem Cuvântul! Și pentru noi, asta e suficient!”

Cine Îl trăiește cu adevărat pe Isus Hristos, acela are descoperirea Cuvântului Său. Orice altceva sunt cuvinte evlavioase, pioase, înșelându-se pe sine și pe ceilalți. Însuși Domnul ne-a vorbit în aceste zile prin descoperirea profetică a Cuvântului Său. Așa ca în fiecare trezire, Dumnezeu a mers înainte cu ai Lui, punându-Și din nou pe sfeșnic Cuvântul Lui.

Faraon se temea că Israel se va îndepărta prea mult de Egipt. Moise a cerut [voie-n.tr.] ca să călătorească trei zile pentru a aduce jertfe Domnului. Dar după trei zile de călătorie, au scăpat pentru totdeauna de robia Egiptului. Ei ajunseseră la locul descoperirii divine. În același fel, credincioșii scapă de robia Satanei prin trei trăiri deosebite: neprihănire, sfințire și botezul cu Duhul Sfânt. Așa ajungem noi la locul descoperirii divine.

Cei mai mulți se tem că merg prea departe duhovnicește și, de aceea, ei rămân în propria lor tabără. Nu au curajul să suporte consecințele, purtând ocara lui Isus Hristos în afara taberei lor. În tabăra bisericii proprii nu este nicio descoperire divină, ci se propovăduiesc păreri și învățături particulare. Hristos este descoperirea lui Dumnezeu în trup. În El, a fost ridicat pe pământ Cortul Descoperirii lui Dumnezeu.

Poporul Israel a recunoscut că Moise a fost prorocul trimis de Dumnezeu. Atunci când Dumnezeu vorbea cu Moise în stâlpul de nor și de foc, ei se aruncau cu fețele lor la pământ și se aplecau înaintea lui Dumnezeu. În același fel ne aruncăm și noi în acest timp înaintea Domnului, căci recunoaștem că El a vorbit în același fel cu apostolii și, în acest timp, cu fratele Branham.

Mesajul timpului de sfârșit este descoperirea profetică a Cuvântului lui Dumnezeu pentru acest timp. Nu poate fi întemeiată o nouă denominație. Domnul Însuși a chemat afară pe ai Săi, pentru a asculta cuvintele descoperirii divine. Din această trezire va apărea Biserica Mireasă, care ascultă cuvintele descoperirii divine în Locul preasfânt. Toți care au primit har de la Dumnezeu recunosc ceea ce Dumnezeu face acum. Elisei a înțeles ceea ce Dumnezeu i-a zis prin prorocul Ilie. El a plecat la drum, părăsind totul pentru a-L urma pe Domnul. În exterior părea ca și cum ar alerga după un om, dar el a recunoscut că Ilie avea Cuvântul Domnului, avea pe „AȘA VORBEȘTE DOMNUL” al acelui timp. El a fost prins și cuprins de Cuvânt și prin urmare, nu mai putea fi oprit în niciun fel. Ilie a trecut prin Betel, zicând lui Elisei să rămână acolo. Dar el i-a răspuns: „Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi!” Apoi, au ajuns amândoi la Ierihon. Apoi, el a rostit aceleași cuvinte, mergând mai departe cu prorocul. El nu s-a lăsat oprit de nimic. El nu și-a înființat propria lui tabără, ci și-a continuat drumul până la locul descoperirii divine, apoi primind o măsură dublă a puterii Duhului. Și noi trecem prin aceste trei trepte de credință: neprihănire, sfințire și botezul cu Duhul Sfânt. Mulți s-au oprit pe drum. Unii s-au oprit la neprihănire, alții la sfințire, iar ceilalți, la botezul Duhului Sfânt. Dar numai după aceste trei trăiri noi intrăm în Cortul Descoperirii. Cine a înțeles cuvintele profetice la fel ca și Elisei, acela nu rămâne în Betel sau Ierihon și nici nu se lasă oprit de nimeni, ci merge pe calea lui Dumnezeu până ce trece Iordanul. Ilie a zis lui Elisei: „Cere ce vrei să-ți fac, înainte ca să fiu răpit de la tine”. Elisei a răspuns: „Te rog să vină peste mine o îndoită măsură din duhul tău!” Toți care în acest timp au recunoscut cu adevărat slujba profetică a fratelui Branham, nu-l urmează pe el, ci urmează Cuvântul descoperit; nu se opresc, ci merg până la locul descoperirii divine. Astăzi, Domnul ne pune întrebarea: „Ce vrei să-ți fac?” Noi nu avem o dorință proprie, ci ne rugăm cu o inimă sinceră ca Domnul să ne restituie totul, dându-ne ca și lui Elisei, o măsură dublă a Duhului. Noi credem că la sfârșitul timpului, Domnul Dumnezeu Se va descoperi în Biserica Sa într-un mod fără precedent, prin puterea Duhului Sfânt.

Biserica Lui se află în afara taberelor denominaționale și a recunoscut ceea ce Dumnezeu a vorbit în Cortul Descoperirii.

Stimați ascultători, cine a înțeles seriozitatea acestui timp, nu va mai întreba pe oameni după părerile lor, ci pe Domnul Însuși, care umblă în mijlocul celor șapte sfeșnice de aur și vorbește cu ai Săi prin îngerul Bisericii.

Să ne rugăm:

Tată ceresc, Tu ești Același ieri, azi și în veci. Tu ai vorbit cu ai Tăi în toate timpurile, prin robii și prorocii Tăi. Ai vorbit prin apostoli, prin Duhul Sfânt. Tu ai vorbit poporului Tău un Cuvânt de învățătură, de corectare și de descoperire divină. Noi L-am auzit și-Ți mulțumim din toată inima, în Numele lui Isus! Amin.


Distribuie această postare.