Salutări tuturor în Numele scump al lui Isus. Astăzi îl veţi auzi pe fratele Branham vorbind înaintea începerii unui serviciu de vindecare. Veţi auzi cum oamenii au răspuns, şi sper că şi dvs. veţi răspunde Cuvântului şi Duhului lui Dumnezeu cu inima. Şi acum, fratele Branham: (predica „Uniţi sub un singur Cap” – MIDDLETOWN OH. vineri, 26.03.1958)
„Cum ar trebui să ne purtăm noi? Ca fii şi fiice ale Împăratului, noi ar trebui să ne îmbrăcăm, să acţionăm, să trăim, să vorbim, să mărturisim ca fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Deşi suntem străini, suntem într-o ţară străină dintr-o lume muribundă, noi totuşi suntem fii şi fiice ale Împăratului, Iehova Dumnezeu. Ar trebui să fim de acord cu Cuvântul Său. Ar trebui să spunem „amin” Duhului Său. Ar trebui să ne unim împreună ca fraţi şi ca surori şi să ne purtăm ca fii şi fiice ale Împăratului.
Oh, Doamne. Acest lucru este cam greu pentru un baptist (să strige – n.tr.). Dar eu mă simt foarte bine acum. Cred că aş putea să strig. Dacă voi nu credeţi că baptiştii strigă, ar trebui să staţi pe lângă mine câteodată. Oh, eu mă simt bine, pentru că ştiu că Duhul Dumnezeului Celui Viu este aici. Tocmai am văzut întâmplându-se ceva ce mi-a aprins sufletul. Oh, binecuvântat să fie Numele Lui.
Dumnezeu va avea o biserică… Aceasta nu este departe. Noi vom fi una. Scopul nostru va fi unul singur. Ca atunci când la zidirea Templului pietrele au fost aduse împreună şi timp de 40 de ani acolo nu s-a auzit sunet de ciocan.
Dumnezeu ciopleşte dintre metodişti, baptişti, prezbiterieni, toate acele pietre, dar într-una din aceste zile Duhul Sfânt va veni şi Piatra aceea din capul unghiului care a fost lepădată va merge împreună cu clădirea fără nici un zgomot. Se vor potrivi exact.
Piatra care a fost lepădată este Piatra din capul unghiului. Voi, zidari ai acestor denominaţiuni, ţineţi minte acest lucru. Piatra lepădată este Piatra din capul unghiului. În seara aceasta EL este aici. Eu Îl cred.
Oh, ce minunat. Ce glorios. Eu ştiu că El este prezent. Oh, aş fi vrut ca şi voi să simţiţi ce simt eu. Poate par zăpăcit, dar nu sunt. Poate credeţi că nu ştiu ce-i cu mine, dar eu ştiu. Oh, este Duhul Dumnezeului celui viu. Eu pur şi simplu nu mai pot predica. Este pur şi simplu ceva – clopotele bucuriei sună în mine. Nu mi s-a mai întâmplat niciodată aşa.
Eu ştiu că vine o vreme. Vine ceva ce se va întâmpla. Eu văd aceasta în viitorul apropiat – Duhul lui Dumnezeu revărsându-se proaspăt peste Biserica Lui – se va întâmpla ceva. Eu aud un freamăt în duzi.
Ceva tocmai a vorbit inimii mele şi a spus: „Nu te teme, predicatorule. Într-una din aceste zile ei vor fi una. Ei vor crede”. S-ar putea să fie nevoie de prigoană pentru ca noi să fim aduşi împreună, dar Dumnezeu îşi va strânge Biserica împreună, sub un singur Cap – Hristos, la fel de sigur cum stau eu la acest amvon. Hristos va fi Capul. Capul nu va fi nici o denominaţiune. Hristos va fi capul fiecărui credincios. Aleluia.
Nu vă speriaţi de „aleluia”. „Aleluia” înseamnă „laudă Dumnezeului nostru”. El merită toată lauda pe care I-o putem aduce. Da, domnule.
Cu ceva timp în urmă predicam aici, şi o doamnă care aparţinea de un anumit cult religios a venit la mine şi a spus:
-Frate Branham, în predicarea ta este numai un lucru care mie nu-mi place.
-Oh, doamnă, cred că sunt o mulţime de lucruri.
-Numai un singur lucru: tu te lauzi prea mult cu Isus”.
-Doamnă, eu nu-L laud destul. Dacă aş avea zece mii de limbi, nu L-aş putea lăuda suficient. El este atât de adevărat”.
-Dar tu încerci să-L faci divin.
-El este Divin.
-El a fost numai un proroc.
-Dacă El a fost doar un proroc, atunci este cel mai mare înşelător din lume. Dar El a fost mai mult decât un proroc. EL a fost Dumnezeul prorocilor.
-Tu încerci să-L faci Dumnezeu. Ai spus că eşti fundamentalist.
-Da, sunt.
-Dacă eu îţi dovedesc cu ajutorul Bibliei că El a fost numai un om, vei accepta acest lucru?
-Dacă Biblia spune aşa.
-Ioan 11… Biblia spune că Isus a plâns atunci când s-a dus la mormântul lui Lazăr.
-Acela este versetul tău?
-Sigur că da. El nu putea să fie Dumnezeu şi să plângă.
-Doamnă, argumentul dumitale este mai prăpădit ca supa făcută din umbră de pui mort de foame. La Dumnezeu asta nu ţine. Dumneata n-ai văzut că atunci când a plâns la mormântul lui Lazăr, era un om. Însă când Şi-a îndreptat umerii şi a spus „Lazăre, vino afară”, şi un om mort de patru zile a înviat, putrezirea şi-a cunoscut Stăpânul, şi un duh şi-a cunoscut Stăpânul. Şi un om mort de patru zile a stat pe picioarele sale. Acolo a fost mai mult decât un om. Acolo Dumnezeu vorbea printr-un om. El a fost şi om şi Dumnezeu.
Acest lucru este adevărat. Când în noaptea aceea a coborât de pe munte înfometat, uitându-se în tufiş după ceva de mâncare, acolo era un om flămând. Dar când a luat cinci pâini şi doi peşti şi a hrănit cinci mii de inşi, acolo a fost mai mult decât un om. Da, a fost mai mult decât un om.
El a fost un om în seara aceea pe mare, când a fost atât de obosit şi nu mai avea putere pentru că toată ziua avusese vedenii şi vindecase bolnavii. El a fost un om obosit, întins acolo, atât de obosit că nici chiar valurile nu L-au trezit, atunci când zece mii de draci de pe mare au jurat să-L înece. Când era obosit, El a fost un om, dar când a pus piciorul pe vela corăbiei şi s-a uitat în sus şi a spus „Taci. Fără gură!” iar vânturile şi marea L-au ascultat, acolo a fost mai mult decât un om. Cu siguranţă că a fost mai mult decât un om.
Eu vreau să fiu unit sub puterea Lui. Vreau să fiu unit în seara aceasta cu voi, bărbaţi şi femei, sub puterea Lui. El a strigat pe cruce „Tată, pentru ce M-ai părăsit?” El a murit ca un om. Dar în dimineaţa Paştelor, când a rupt sigiliul roman şi a rostogolit piatra şi a înviat triumfător, El a dovedit că era Dumnezeu. El a dat fiori inimilor. El arăta ca Dumnezeu. El lucra ca Dumnezeu. El este Dumnezeu. Acest lucru este adevărat.
Nu-i de mirare că poetul a spus: „Trăind, El m-a iubit; murind, m-a mântuit; îngropat – mi-a luat păcatele; înviind, El a dăruit neprihănirea pentru totdeauna; într-o zi El vine. Oh, ce zi minunată!” Aşa este.
Nu-i de mirare că oarba Fanny Crosby a putut să spună „Nu trece pe lângă mine, bunule Mântuitor. Ascultă-mi strigătul smerit; când îi chemi pe alţii, nu trece pe lângă mine. Tu eşti izvorul mângâierii mele, eşti mai mult decât viaţa pentru mine, pe cine am eu pe pământ în afară de Tine? Sau în ceruri pe cine am eu în afară de Tine?” Aşa este.
„Pe această piatră voi zidi biserica Mea. Voi uni biserica Mea sub conducerea Duhului Sfânt, şi toate porţile locuinţei morţilor n-o vor birui”. Sigur. Amin. Sub Acesta vreau eu să fiu unit, sub puterea şi conducerea Duhului Sfânt ca să mărturisesc că fiecare Cuvânt al lui Dumnezeu este adevărat. Amin.
Eu cred că Dumnezeu poate electriza chiar acum pe aceşti oameni de aici pentru un serviciu de vindecare cum n-aţi mai văzut până acum, dacă noi credem. Eu cred că prezenţa Lui este aici. Împăratul – este un strigăt al Împăratului.
Mulţi dintre voi, predicatori din denominaţiuni priviţi la acest grup care strigă şi ţipă, şi aveţi aceeaşi părere pe care a avut-o şi Balaam. Ei au greşit; asta-i drept. Şi voi aţi greşit, dar ştiţi cum să vă ascundeţi greşelile. Aşa este.
Voi spuneţi: „O, acel predicator penticostal a fugit cu nevasta altui om”. La fel au făcut şi baptiştii şi prezbiterienii. Dar ziarele tac atunci când e vorba de ai voştri. Voi ştiţi, păcatele unora merg înainte, ale altora vin pe urmă. Mie daţi-mi puterea unită a Duhului Sfânt şi luaţi tot restul la o parte.
Eu sunt de acord cu Eddie Perronett când a spus „Aclamaţi puterea Numelui lui Isus! Îngerii să se proştearnă; aduce-ţi diadema împărătească şi încoronaţi-L Domn al tuturor”. Amin. Sigur. Asta este.
Asta este, fraţilor: uniţi sub un singur cap, Dumnezeu, o singură conducere, Duhul Sfânt, un singur ţel, Împărăţia lui Dumnezeu. Este El. Oh, ce glorios. Cât mi-ar plăcea să-L văd. Marea Lui putere este acum aici. Eu nici nu voi chema un rând de rugăciune. Dumnezeu vă va chema de pe această scenă. Eu cred că Împăratul este în această tabără.
Balaam s-a uitat la moralitatea lor. Dar el nu a văzut şarpele de aramă şi stânca lovită. Acesta-i necazul cu bisericile de azi. Ele sunt tari la cerbice, netăiate împrejur la inimă şi la urechi. Ele nu văd acel Duh Sfânt care merge înaintea bisericii. Acolo unde este Dumnezeu, au loc semne supranaturale.
Hristos, Capul Bisericii vrea să ne unească în seara asta ca o singură inimă, un singur ţel. Voi toţi, baptişti, metodişti, prezbiterieni, penticostali, noi ar trebui să ne unim ca o singură inimă, ca o singură persoană, sub un singur Împărat, Dumnezeu, un singur domeniu, cerul. Toată Biserica Dumnezeului Celui viu, prezbiterieni, menoniţi, tot ce sunteţi voi, Dumnezeu ne doreşte. El este aici; Duhul Lui este aici. Fie ca El să vă dovedească în seara aceasta că eu v-am spus adevărul.
Câţi oameni de aici sunt bolnavi? Ridicaţi mâinile. Bine, credeţi. Credeţi numai. Credeţi că Împăratul este în tabără. Credeţi că Hristosul cu rănile de la cuie, Duhul Lui este în tabără. Lăsaţi-L să intre în acel apartament mic al vostru în care El vrea să intre. Lăsaţi-L să intre şi să spună „Eu sunt Împăratul. Nu lua în seamă ce zice episcopul. Eu sunt Împăratul. Eu sunt Împăratul. Tu crede Cuvântul Meu. Eu sunt acelaşi Împărat care a umblat prin Galileea”.
„Eşti Tu Împăratul iudeilor?” El a răspuns: „Tu ai spus aşa”.
Toţi cei care sunteţi bolnavi, credeţi acum. Să începem din partea asta. Voi cei de aici, care sunteţi bolnavi, Îl credeţi pe Dumnezeu? Credeţi că Isus a înviat din morţi? Aveţi credinţă acum; credeţi.
Ce este cu femeia aceasta care stă cu capul aplecat la capătul rândului? Doamnă, aveţi un bilet de rugăciune? Nu aveţi? Îl credeţi pe Dumnezeu? Credeţi că El este Împăratul? Credeţi că Eu Îl reprezint pe El ca slujitor, aşa cum fac şi ceilalţi bărbaţi, aceşti predicatori?
Eu nu sunt un predicator aşa cum ar trebui să fie un predicator – învăţat. Dar ştiu despre ce vorbesc. Eu am numai şapte clase primare, dar am învăţat bine. Poate că nu cunosc prea bine Cartea Lui, dar Îl cunosc bine pe Cel ce a scris-o. Acesta este lucrul principal. Dacă eu Îl cunosc pe Autor, El Îşi va descoperi Cartea.
Zici că nu ai bilet de rugăciune? Crezi tu că Dumnezeu îmi poate spune care este necazul tău? Dacă crezi, boala aceea de femei nu te va mai necăji niciodată. Crezi? Dacă primeşti, atunci ridică mâna. Cel din spatele tău este soţul tău. Aşa este. Voi sunteţi soţ şi soţie. Eu nu vă cunosc, nu v-am mai văzut. Dacă este aşa, atunci ridică mâna, domnule. Îl crezi pe Dumnezeu? Crezi că ce-ţi spun eu este adevărul? Tu ai o boală de stomac. Dacă este aşa, ridicaţi-vă mâinile amândoi şi mişcaţi-le.
Ce este aceasta? Împăratul este în tabără”.
Dragi prieteni, îmi pare rău că serviciul de vindecare trebuie întrerupt în acest punct. Dar duminica viitoare veţi avea o mare surpriză, când vom continua cu acest rând de vindecare. Voi ar trebui să fiţi mai interesaţi să ştiţi despre lucrurile făcute de Dumnezeu în această generaţie.
Să ne rugăm:
Tată ceresc, încredinţez în mâinile Tale toate aceste lucruri. Te rog să lucrezi după plăcerea Ta cu toţi copiii Tăi şi să-i binecuvântezi într-un mod puternic. Căci eu o cer în Numele Sfânt al lui Isus. Amin.
