Doresc să-i salut din adâncul inimii pe toţi fraţii şi pe toate surorile din întreaga lume în scumpul şi sfântul Nume al lui Isus Hristos, Domnul nostru, cu textul din 1Cor. 4:1-2:
„Iată cum trebuie să fim priviţi noi: ca nişte slujitori ai lui Hristos şi ca nişte ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu. Încolo, ce se cere de la ispravnici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui”. În acest fel se prezintă Pavel pe sine şi pe toţi adevăraţii slujitori ai lui Hristos.
Ce privilegiu să fii aşezat în slujbă de Domnul Însuşi (1Tim. 1:12)! Ce privilegiu să-ţi fie încredinţate tainele lui Dumnezeu vestite atunci prin slujba apostolilor şi în timpul nostru prin slujba fratelui Branham şi descoperite nouă prin Duhul Sfânt! Ce privilegiu să-ţi fie îngăduit să porţi cu adevărat mesajul în toată lumea – unora spre chemare afară, altora spre mărturie!
Cel mai important mesaj dinaintea revenirii lui Hristos este: „Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!”. (Mat. 25:1-13). Apostolul Ioan, cel care a primit ultima descoperire, a scris: „Apoi mi-a zis: «Scrie: Ferice de cei chemaţi la ospăţul nunţii Mielului!» Apoi mi-a zis: «Acestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!»”. (Apoc. 19:7-9). Amin.
Următoarea pildă se potriveşte sută la sută în timpul nostru: „Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui”. (Mat. 25:1). În această pildă este spus dinainte de către Însuşi Domnul că doar cinci din cele zece fecioare, adică jumătate din cei ce au auzit ultima chemare a Mirelui, vor fi gata şi vor intra la ospăţul de nuntă. La vremea când Mirele vine să-i ia Acasă pe ai Săi, se împlinesc următoarele: „Atunci, din doi bărbaţi care vor fi la câmp, unul va fi luat, şi altul va fi lăsat. Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată, şi alta va fi lăsată”. (Mat. 24:40-41). Unul va fi luat sus şi altul va fi lăsat jos.
Zece fecioare ies să-L întâmpine pe Mire: cinci sunt gata şi intră la ospăţul de nuntă, iar cinci sunt lăsate să stea în faţa unei uşi închise. Şi din nou vine puternica atenţionare: „Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru”. (Mat. 24:42); şi încă o dată: „De aceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi”. (Mat. 24:44).
Conform celor spuse de Domnul Însuşi, doar jumătate vor rămâne cu adevărat credincioşi până la sfârşit şi vor intra la ospăţul de nuntă. În făgăduinţa pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Avraam (Gen. 15:5-6, Gen. 22:15-18), sunt cuprinşi răscumpăraţii din toate timpurile, începând de la Adam, şi ei vor fi o gloată care nu se poate număra, ca stelele cerului (Rom. 4:18).
Citește scrisoarea circulară integral dând click aici.
