Rolul soțului în căsnicie – de William Branham

Aceste citate au fost luate din mesajele predicate de fratele William Branham. Se recomandă să le studiaţi în contextul lor.

Avraam l-a iubit pe Dumnezeu mai mult decât pe propriul său fiu. Frate, tu trebuie să-L iubeşti pe Dumnezeu mai mult decât pe soţia ta, pe copiii tăi, pe păstorul tău… mai mult decât pe oricine. Primul loc Îi aparţine lui Dumnezeu. Noi Îi cam dăm Lui locul zece. Dar El merită tot ce avem noi mai bun.

Jehovah Jireh – 26.03.1957

Îmi pun întrebarea dacă voi, femeile, sunteţi dispuse să vă lăsaţi părul să crească. Mă întreb dacă tu, bărbatule, ai destul curaj să i-o spui ei? Se presupune că tu eşti capul casei. [Dar] ea este gâtul, ea te întoarce. Nu este corect! Credeţi voi că o trezire zguduitoare le va îndepărta pe aceste femei din aceste slujbe publice, din aceste slujbe de poliţiste pe stradă? Ea ar trebui să fie în bucătărie. Credeţi că veţi putea vreodată s-o readuceţi acolo? Nu, domnule. Ea n-o va face niciodată, decât dacă va fi mântuită; atunci o va face. [Atunci] nu va trebui să-i spui nimic despre aceasta; îşi va găsi [singură] locul ei; Duhul Sfânt o va îndruma la locul ei. Voi spuneţi că Duhul Sfânt vă îndrumă… Duhul Sfânt nu îndrumă contrar Cuvântului lui Dumnezeu. Dacă o face, acela nu este Duhul Sfânt.

Încă o dată, Doamne – 20.01.1963

Dă-mi voie să spun următoarele, prietene. Mai bine îţi distrugi tu duşmanul înainte ca el să te distrugă pe tine. Aduceţi înapoi adunările de rugăciune de modă veche, pocăinţa de modă veche, când se stătea la altar până se murea şi se încheia cu păcatul. Nu vedeai o femeie care să meargă la altar şi să moară faţă de păcat, iar în ziua următoare să se întoarcă tunsă şi fardată. Nu exista aşa ceva. Natura Duhului Sfânt te învaţă altfel. Nu vedeai femei îmbrăcate sexy…[…] N-ai fi văzut vreodată un bărbat căruia să-i fie frică să se ridice şi care să se teamă că-l va părăsi soţioara lui, pentru că el a luat iniţiativa. În acele vremuri bărbatul era bărbat. El vorbea, el era bărbat, el îşi conducea casa. El era capul casei. Dar acum?

Încă o dată, Doamne – 20.01.1963

Dumnezeu nu l-a blestemat pe Adam. El ar fi putut s-o facă, dar El a blestemat pământul – spini şi mărăcini. El n-a blestemat-o pe Eva, dar a spus că Adam va fi conducătorul ei. De acum înainte ea să nu încerce să predice; Adam este conducătorul ei.

Căminul viitor – 02.08.1964

Şi apropo, un bărbat care-şi va lăsa soţia să facă acel lucru[1], este vinovat în dublă măsură, pentru că se presupune că el este acela care are ultimul cuvânt în casă. Şi el nu este în stare să-şi conducă propria casă; cum ar putea el s-o facă în casa lui Dumnezeu?

Întrebări şi răspunsuri – 23.08.1964

Unii dintre voi, bărbaţi, [după ce veţi avea o trezire prin Duhul Sfânt – n.tr.] veţi scoate din voi timiditatea aceea şi veţi primi îndrăzneala să le faceţi pe soţiile voastre să se corecteze! Ardeţi-i una la fund fiicei voastre care aleargă de colo până dincolo pe stradă – un bărbat a insultat-o, iar după aceea voi vreţi ca acela să fie arestat. Tu ar trebui să iei bătaie! Tu eşti bărbatul; tu, frate! Tu eşti acela. Tu s-ar cuveni să fii conducătorul casei. Dumnezeu te trage la răspundere pentru ceea ce-i permiţi acelei fete să facă: o laşi să vină acasă noaptea, cu părul ciufulit, cu o ţigară şi vopsită pe toată faţa. Eu am două fete. Nu ştiu ce vor face ele, dar un lucru ştiu, frate: cât timp am viaţă în mine şi-un laţ de lemn la îndemână, îmi voi face partea mea.

Ospăţul de nuntă – 6.10.1956

Daţi-mi voie să vă spun ceva. Eu am puţin respect pentru orice bărbat şi nu îl prea consider bărbat pe acela care îşi lasă nevasta să fumeze şi să poarte pantaloni scurţi. El a ajuns atât de timid încât nici nu mai ştie ce este. El nu este bărbat. Aşa este. Oh, Aleluia. Aşa este. Este un slab exemplu de bărbat. Oh, poate să aibă 1,80 m şi 90 kg, dar pentru mine nu arată a bărbat. Lucrurile acestea arată cine este stăpân în casa ta. Ea va pune piciorul în prag şi tu te vei apleca în faţa ei de parcă ai fi un mâţ bolnav. Ce se întâmplă? Noi avem nevoie în timpul acesta de bărbaţi. Avem nevoie de predicatori ai Evangheliei. Şi mă îndoiesc că un predicator chemat de Dumnezeu se va aşeza la amvon şi nu va spune lucrurile acestea. Un bărbat căruia îi este ruşine să predice adevărul lui Dumnezeu, atunci când ştie că este ruşinos ca o femeie să-şi taie părul… Biblia spune că bărbatul poate să-şi lase soţia dacă ea îşi taie părul. Cine este capul femeii? Soţul ei.

Pecetea lui Dumnezeu – 16.02.1961

Voi, doamnelor, nu ştiţi că este nepotrivit să purtaţi pantaloni? Ştiţi că este greşit să fumaţi şi să vă tăiaţi părul? La fel şi alte lucruri pe care le faceţi? Ştii tu frate că este greşit dacă tu nu eşti bărbat în casa ta? Dacă nevasta ta se supără şi te scoate afară pe uşă, iar tu spui: „Binecuvântată să fie inima ta, iubito”, cum vei putea tu să supraveghezi în casa lui Dumnezeu, când nici casa ta proprie nu poţi s-o ţii sub control? Exact aşa este! Soră, ştii tu că bărbatul tău nu-ţi este numai bărbat, ci el este şi domnul tău? Dumnezeu a spus! Nu bărbatul a fost amăgit, ci femeia. Iar voi predicatorilor, puneţi pe femei pastori şi să predice în bisericile voastre, deşi ştiţi că Dumnezeu osândeşte acest lucru?

Poziţia în Hristos 22.05.1960

Voi vorbi acum câteva minute despre acest oraş. Arhitectul Divin l-a pregătit şi l-a conceput. Iată, El l-a conceput cu nişte mâini delicate, pentru Mireasa Lui iubită. Cum va arăta acest oraş? Vă puteţi imagina cum un bărbat care se căsătoreşte, zideşte şi pune fiecare lucru la îndemâna ei, după cum i-ar plăcea ei?

Căminul viitor – 02.08.1964

El a spus: „Oh, tu o poţi lua, Bill. Ei îi va fi bine”. Oh… Eu îl iubesc până în ziua de azi. Am spus: „Charlie, eu nu-i pot asigura condiţiile pe care le are la tine.  Eu nu-i pot da haine aşa cum îi poţi cumpăra tu. Dar îţi promit: o voi iubi din toată inima. Voi lucra până-mi vor sângera mâinile ca să-i asigur traiul. Şi-i voi fi cât se poate de credincios”. El era un german. Şi-a pus mâna lui mare peste mâna mea. A spus: „Bill, mai degrabă aş vrea s-o ai tu şi să fii bun cu ea, decât s-o ia altcineva care să aibă mulţi bani şi s-o trateze rău”. Am spus: „Mulţumesc, Charlie”.

Povestirea vieţii – 02.1950

Dumnezeu să binecuvânteze inima ei. Ea a spus: „Am promis că voi merge cu tine oriunde şi voi merge”. Aceasta este o soţie adevărată. Astăzi ea este în mormânt, dar eu încă sunt bucuros că pot spune acest lucru, iar fiul ei şi al meu stă şi ascultă. Mama lui a fost o regină.

Şi eu am spus: „Le vom spune părinţilor noştri”. Eu am mers şi i-am spus mamei despre oamenii aceia. Ea a zis: „Billy, demult, în Kentucky, aveam ceea ce se numea «Lone Star Baptist». Şi ei obişnuiau să ţipe şi să strige şi să se comporte astfel. Aceea este adevărata religie a inimii”. Eu am zis: „Asta am crezut eu toată viaţa. Ar trebui să-i vezi”. Ea a spus: „Eu am încredere că Dumnezeu te va binecuvânta, Bill”. Astfel ne-am dus după aceea să-i spunem şi mamei ei. În vremea aceea, mama şi tatăl ei se despărţiseră. Eu am spus: „Doamnă Brumbach, am găsit nişte oameni minunaţi” – şi i-am povestit. Ea stătea în verandă. A spus: „William, vreau să înţelegi că eu nu-i voi da voie fetei mele să umble cu un grup de „rostogolitori sfinţi” din aceia. Ei sunt o grămadă de gunoi… Ea nu va mai avea o rochie decentă”. Eu am zis: „Doamnă Brumbach, nu este o problemă de îmbrăcăminte. Eu simt că Dumnezeu vrea ca eu să merg”. Şi ea a zis: „De ce nu mergi tu la biserică, acolo unde ai o congregaţie care vine şi să te gândeşti să-ţi faci rost de o casă parohială la care să-ţi duci soţia şi copilul, în loc s-o duci undeva unde azi are ce să mănânce şi mâine nu mai are. Eu nu-i voi da voie fiicei mele să trăiască aşa. Şi dacă ea merge, mama ei va intra în mormânt cu inima sfâşiată”. Hope a întrebat: „Mamă, chiar aşa?” Ea i-a răspuns: „Da, chiar aşa”. Şi cu asta s-a încheiat. Hope a început să plângă. Mi-am pus braţul în jurul ei şi am plecat. Am spus: „Dar d-nă Brumbach, ea este soţia mea”. Mi-a răspuns: „Dar ea este fiica mea”. Am zis: „Da, doamnă”. [Apoi] am plecat.

Hope s-a uitat la mine şi a spus: „Bill, ea este mama mea, dar eu voi merge cu tine”. Dumnezeu să-i binecuvânteze inima. Eu am zis: „Dragă, eu nu vreau ca mama ta să se simtă jignită. Dacă ar păţi ceva şi tu apoi ai fi îngrijorată toată viaţa, i-ai frânge inima. Poate vom lăsa deoparte lucrul acesta, o vreme”. Şi prieteni, atunci am făcut cel mai greşit pas din viaţa mea. Am amânat. La câteva săptămâni după aceea, au început să se întâmple lucruri. Au venit inundaţiile. Primul lucru care s-a întâmplat, [a fost că] soţia mi s-a îmbolnăvit, Billy s-a îmbolnăvit.

Povestirea vieţii – 20.07.1952

Nu vreau să vă simţiţi jigniţi, dar ştiţi că eu nu sunt de acord cu femeile predicatoare, pentru că nu aşa ar trebui să fie. Ea este vasul mai slab. Vedem că această a fost înşelată de cineva care i-a citat Cuvântul şi i-a „scăpat” puţin din acesta.  Acest lucru a provocat tot necazul. De aceea a spus Pavel: „Ea să tacă în biserică şi să nu i se permită să vorbească” şi aşa mai departe. 

Identificare – 16.02.1964

Adam n-a fost înşelat. Adam a ştiut exact că greşea; dar soţia lui, făcând lucrurile pe care le făcea, l-a convins să ia din [rodul] interzis. El era bărbat şi i-a fost astfel încât el… Înţelegeţi voi… El a ştiut că greşea, dar Eva a crezut despre ea, că  proceda corect.

Zece fecioare – 12.11.1960

Eu îmi pot închipui. Poate că era duminică după amiază când i-a vorbit. Luni dimineaţa, ce va face? Bietul Isaac, se uită la el. Oh, el îl iubeşte. „Dar nu mă pot uita la aceasta. Eu trebuie să mă gândesc la ascultarea de Dumnezeu”. Astfel, el n-a putut să-i spună Sarei. Pentru că ştiţi voi, doamnele sunt vasul mai slab. Aşa că uneori trebuie să vegheaţi. „Nu-i spun Sarei, pentru că ea n-ar înţelege”. Sara oricum n-a fost niciodată prea tare în credinţă. Pentru că-i lipsea, ea n-a crezut făgăduinţa. Dar Avraam a ţinut-o pe ea, pentru că bărbatul şi femeia sunt una. Femeia nu putea fi mântuită în Vechiul Testament decât prin bărbat, pentru că era tăierea împrejur. Şi ea trebuia să fie unită cu soţul ei ca s-o primească. Dar în zilele din urmă, Dumnezeu Şi-a turnat Duhul Său, iar femeile sunt tăiate împrejurul inimii, exact ca bărbatul.

Jehovah Jireh 29.04.1956

Ascultaţi aici, bărbatul este conducătorul, să nu credeţi că puteţi conduce voi casa. Nu voi sunteţi conducătorul casei. Sigur că tu nu eşti o sclavă, ci un ajutor. Bărbatul are conducerea asupra soţiei lui şi el este singurul responsabil pentru ea. Dumnezeu îl trage pe bărbat la răspundere pentru soţia lui. Citiţi şi vedeţi dacă Dumnezeu spune aceasta.

Întrebări şi răspunsuri Evrei, partea a III-a – 06. 10.1957

Soţia este supusă soţului ei. Biblia a spus că un bărbat ar trebui să stăpânească peste soţia lui. Dar ele au schimbat aceasta! Femeile stăpânesc peste bărbat: „Stai acasă, John!  Nu te duci!” Şi el imediat: „Da, draga mea”. Vedeţi? Dar lasă-mă să-ţi spun ceva, domnule. Tu va trebui să răspunzi pentru soţia ta, dar soţia ta nu va răspunde niciodată pentru tine. Tu eşti capul femeii, iar Dumnezeu este capul bărbatului. De aceea a spus El ca „bărbatul să-şi taie părul, din pricina lui Hristos. Iar femeia să-şi lase părul să crească, pentru că dacă şi-l taie îşi necinsteşte soţul”. Vedeţi ce vreau să spun prin ceea ce spune Scriptura?

Întrebări şi răspunsuri despre Geneza – 29.07.1953

Şi tu, femeie care iei în braţe un alt bărbat, să ţii minte că ai stricat lutul din care ai fost luată. Când te comporţi ca un bărbat, ţi-ai părăsit locul tău. Iar când un bărbat se poartă ca o femeie, el şi-a părăsit locul. El este şeful, el este conducătorul. Eu nu vreau să spun să fii un preş, ci un ajutor. Nu să se poarte urât cu femeile. Dar Dumnezeu a spus că „el va stăpâni peste tine”. Nu să faci pe şeful, ci să fie un ajutor, o parte din tine. Ea este plăcută, bună, gingaşă, tu ar trebui s-o îndrumi tandru pentru că este o parte din tine. Dacă te porţi urât cu ea, te porţi urât cu tine. Şi un bărbat sănătos la cap n-ar face asta.

Voi trebuie să fiţi născuţi din nou – 19.06.1958

O, ce har al lui Dumnezeu, că El ne-a dat înţelegerea pentru astfel de taine mari! Pavel, care vorbeşte în Efeseni despre soţ şi soţie, scrie după aceea: „Aceasta este o taină mare”, ca soţiile să-şi respecte soţii. Eu cred că acesta este al doilea text din Biblie, în care li se cere soţiilor să-şi respecte soţii. Ea trebuie să-şi respecte soţul. Apoi, bărbatul să aibă o astfel de viaţă faţă de soţia lui, încât soţia lui să-l respecte ca pe un fiu al lui Dumnezeu. Dacă el nu are o astfel de viaţă, atunci sigur că ea nu-l va respecta, pentru că ştie ce este el. Dar dacă el este un bărbat respectuos şi curat faţă de soţia  lui şi faţă de familia lui, un slujitor adevărat al lui Dumnezeu, atunci femeia, copiii – toţi trebuie să-l respecte ca slujitor al lui Dumnezeu.

Filtrul unui om care gândeşte – 22.08.1965

Oh, eu… poate că ar mai fi putut să fie o fată în lume, cu care să mă fi căsătorit.  Dar ştiţi, eu am găsit doamna pe care o iubesc cu adevărat. Şi am întrebat-o dacă s-a gândit aşa de mult la mine. Ea a spus: „Da”. Astfel, ne-am căsătorit. Şi eu i-am spus: „Acum uite, toată dragostea mea ţi-o dăruiesc ţie”. Indiferent cum ar fi altele, femeia aceea are dragostea mea. Poate că dacă merg pe stradă, vine o fată mai atractivă decât soţia mea. Şi ea spune: „Oh, Billy. Eu te iubesc din toată inima”. În primul rând, dacă ea mă iubeşte, trebuie să fie [o dragoste] falsă pentru că prima mea datorie este faţă de promisiunea făcută soţiei mele.  Eu trebuie să mă gândesc mai întâi la ea. Ea a fost prima dată a mea.  Eu i-am spus că-i voi da toată dragostea mea. Şi atunci prima mea obligaţie este faţă de ea.  Eu aş spune: „Uite, soră. Tu pur şi simplu ţi-ai ieşit din minţi sau aşa ceva, dar nu eşti îndrăgostită. Şi eu nu sunt îndrăgostit de tine. Pentru că eu iubesc o singură femeie şi aceea este mama copiilor mei”. Vedeţi? Aceea este prima mea obligaţie.

Credinţa în Fiul lui Dumnezeu – 15.07.1952

Dacă eu aş întreba: „Cum o dovedeşti?” „O dovedesc prin viaţa pe care o trăiesc pentru el. Eu sunt o soţie sinceră şi credincioasă. Eu sunt un soţ loial, cinstit şi asta dovedeşte că o iubesc”. Viaţa voastră dovedeşte ce sunteţi. Acelaşi lucru este şi cu creştinismul. Credinţa voastră, încrederea unul în altul, este curată. Este ceva real, ceva ce nu puteţi arăta altcuiva, voi o aveţi, iar faptele voastre o dovedesc.   

Credinţa desăvârşită – 25.08.1963

Voi, care pretindeţi că aveţi Duhul Sfânt şi care purtaţi părul lung şi purtaţi rochii frumoase şi aşa mai departe şi voi staţi acasă miercuri seara ca să vă uitaţi la un program de la televizor, în loc să mergeţi la biserică la adunarea de rugăciune, voi [doar] presupuneţi că aveţi Duhul Sfânt. Pentru că atunci când Duhul Sfânt este înăuntru, dragostea lui Dumnezeu vă constrânge atât de tare încât nu mai puteţi sta departe de oameni. Voi, care trebuie să fiţi obligaţi să vă rugaţi… Dacă atunci când m-am căsătorit, am minţit-o pe soţia mea când i-am spus c-o iubesc, la o confruntare se va vedea că a fost o dragoste falsă, artificială… Nu este un adevăr. Înţelegeţi? Este ca şi cum aţi avea un dinte fals. Este în regulă, voi trebuie să aveţi ceva cu care să mestecaţi, aşa că vă puneţi un dinte fals. Acei dinţi puşi sunt în regulă. Dar ei nu fac parte din voi. Sunt înlocuitori, dar nu fac parte din voi. Nu vor apărea la înviere pentru că nu sunt o parte din voi.

Dacă vi s-ar tăia un braţ şi l-aţi înlocui cu unul artificial, este perfect în regulă. Dar acel braţ artificial nu va apărea niciodată la înviere. Nimic artificial nu va veni la înviere. Şi niciun creştin artificial nu va învia, pentru că nu este din Hristos.

Şi dacă n-o iubeşti pe soţia ta mai mult decât pe oricare altă femeie din lume, înseamnă că ea încă nu este… Dacă nu-ţi iubeşti soţul, dacă-ţi baţi joc de el şi nu trăieşti viaţa corectă, ceva nu este în regulă.  Aşa este. Ea nu va fi… ei nu vor acolo. Aşa că la înviere… Poate că te-ai căsătorit cu el, trăieşti cinstit cu el. Asta-i bine. Eu apreciez asta. Ar trebui să faci aceasta ca o doamnă pentru copiii voştri – şi voi bărbaţilor faţă de soţiile voastre.  Ar trebui s-o faceţi, cinstit.

Presupunere – 17.01.1962

Când am terminat rugăciunea, eu o sărut de rămas bun şi spun: „La revedere, iubito”. Ea spune „La revedere, mă voi ruga pentru tine, Billy”. Cu asta s-a rezolvat. Nu este niciun „tu să nu faci…” şi „tu să” – nimic de felul acesta. Când eu sunt plecat, ea nu trebuie să-şi facă griji în privinţa mea. Eu nu-mi fac griji în privinţa ei. Atâta timp cât o iubesc în felul în care o iubesc eu, nu trebuie să-şi facă griji. Atâta timp cât mă iubeşte, eu nu trebuie să-mi fac griji. Astfel avem încredere unul în celălalt, ca soţ şi soţie, că ne iubim unul pe celălalt şi asta rezolvă problema. Pur şi simplu mergem mai departe.

Dragoste divină şi har suveran – 14.08.1956

De aceea, când o femeie încearcă să se comporte ca un bărbat, să se îmbrace ca un bărbat şi să vorbească ca un bărbat, ea şi-a părăsit locul ei. O femeie este feminină, plăcută, tandră. Nu să se comporte ca un bărbat. Când o face, viaţa ei este pervertită. Ea este plăcută, tandră, binevoitoare. Adam este mai voinic, pentru că el a fost bărbatul, genul masculin. Femeia era feminină, dar este acelaşi duh, pentru că El a luat-o din Adam. Şi observaţi, când un bărbat ia o soţie şi o duce la sânul său – suntem aici o adunare amestecată – şi o strânge la sânul său ca pe iubita lui, ea îşi lasă amprenta asupra lui. O altă femeie acolo ar strica pentru totdeauna. Ei sunt una! Nicio altă femeie n-ar trebui să se mai potrivească în acea amprentă. N-ai niciun drept să-ţi mai pui braţele în jurul altei femei. Tu ai o soţie şi ai strâns-o la sânul tău şi Dumnezeu a pus-o pe inima ta şi ea îţi aparţine! Şi tu îi aparţii ei.

Voi trebuie să fiţi născuţi din nou – 19.06.1958

La început ei erau unul. Când Dumnezeu l-a făcut pe om, l-a făcut o persoană dublă, atât masculină cât şi feminină. El l-a separat în carne şi l-a pus aici pe pământ în carne, iar partea feminină era încă în duh. Dumnezeu a fost atât de atent. Dumnezeu n-a luat altă mână de ţărână şi a făcut-o pe Eva. Ea ar fi fost o creatură diferită; ea nu este, ea este un produs derivat. Dumnezeu a scos o coastă de sub inima lui Adam şi i-a făcut soţia, iar în femeie era chiar o parte din duhul lui Adam şi cei doi sunt una.  Suflet, trup, duh, ei sunt una. Ei sunt o unitate perfectă, un soţ adevărat şi o soţie adevărată. Ei sunt una, împreună. Ce simbolizează? Pe Hristos. Din sânul lui… nu un metodist sau un baptist sau un penticostal clocit. Nu! Ci din inima Sa El Şi-a luat iubita, cât de curată şi loială se poate. Ea este loială ca un crin. Uitaţi-vă ce spune Solomon: „Vino, dragostea mea, să ne plimbăm printre rodii. Să ne îmbătăm de dragoste”.

Iar când credinciosul adevărat îşi deschide braţele cu o inimă curată spre Hristos, afecţiunea lui Hristos îi cuprinde inima, exact cum face soţul cu o soţie adevărată.

Corinteni, cartea corecturii – 14.04.1957

Oamenii nici măcar nu se mai poartă cum se cade, unii cu alţii. Nu demult am fost în oraş cu soţia mea… […] O doamnă a zis: „Bună, soră Branham”. M-am uitat la ea şi i-am spus: „Meda, doamna aceea ţi-a vorbit”. Ea a zis: „Şi eu…” Eu am întrebat-o: „Cum a auzit ea, când n-am auzit eu, care am fost lângă tine? Şi eu aud bine”. Ea a spus: „Eu am zâmbit”. Oh, un salut absurd… Asta nu înseamnă că ai vorbit. Nu, mie îmi place o strângere de mână de modă veche, pe care s-o simt.

Cum a povestit Paul Rader. A spus că a fost o mică tensiune între el şi soţia lui, la masă. Vi-l amintiţi pe Paul Rader, care a murit aici în California? […] El a plecat, se ciorovăiseră puţin. Şi a spus că de obicei, la uşă, el o săruta de rămas bun, mergea spre poartă şi-şi făceau cu mână. În dimineaţa aceea el s-a dus la uşă, iar ea îşi ţinea capul aplecat.  A sărutat-o de rămas bun şi a ieşit pe poartă, i-a făcut cu mâna. A pornit pe stradă şi s-a gândit: „Dacă ea moare? Dacă mi se întâmplă mie ceva? Ea este cea mai scumpă femeie de pe pământ; eu o iubesc mult. Îmi amintesc că i-am promis la altar că-i voi fi credincios. Toate acele lucruri: că o voi iubi întotdeauna, o voi cinsti şi o voi îngriji”. „Oh”, a spus el, „Dumnezeu a început să se ocupe de inima mea. M-am întors, pe poartă, la uşă, am deschis uşa şi am întrebat: «Faye, unde eşti?» Ea stătea după uşă şi plângea”. S-a uitat la ea, a apucat-o de bărbie, a sărutat-o fierbinte pe buze, s-a întors şi a spus: „la revedere”. A ieşit pe poartă şi s-a uitat înapoi; ea stătea la uşă. El i-a spus: „La revedere”. Ea a răspuns: „La revedere”. A spus: „Ea a spus-o tot ca prima dată, doar că de data asta a spus-o din inimă”. Aşa-mi place şi mie să fie o strângere de mână, să o simţi. Aşa-mi place să fie religia (Amin.): să se simtă că ai trecut din moarte la viaţă şi Duhul Sfânt să fi depus mărturie că sunteţi fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Ceva care să se simtă, ceva care să vă facă să ştiţi că este real, că aţi trecut din moarte la viaţă.

Cuvântul neschimbat al lui Dumnezeu – 24.07.1960

Iar dacă soţia ta face ceva greşit, atunci tu ai dreptul să-i spui şi ea ar trebui să te asculte. Dar tu n-ai niciun drept s-o baţi, sau să fii brutal cu ea, sau să faci astfel de lucruri. Nu. Dumnezeu i-a făcut bărbatului un ajutor, nu un preş. Adu-ţi aminte că ea a fost iubita ta; ar trebui să rămână pentru totdeauna aşa.

Întrebări şi răspunsuri – 30.08.1964

Femeia este vasul mai slab. Ştiu că nu poate exista un bărbat destrăbălat înainte de a exista o femeie destrăbălată. Dar dacă bărbatul ştie acest lucru, dacă el ştie că este un fiu al lui Dumnezeu şi profită de o femeie, să-i fie ruşine! Indiferent ce face ea, este vasul mai slab. Şi tu ştii asta. Dacă ea nu se comportă ca o doamnă, ia-o de mână şi vorbeşte-i ca unei doamne. Tu eşti un fiu al lui Dumnezeu. Nu le faceţi rău. Uitaţi-vă la Iosif; el a fost un exemplu pentru voi.

Cele şase scopuri ale vizitei lui Gabriel la Daniel – 30.07.1961

Voi spuneţi: „Frate Branham, dacă mă fac creştin, pot să fac ce vreau?” Absolut. Dacă eşti un creştin, fă ce vrei; şi eu garantez, că nu vei avea nicio dorinţă să faci rău. Eu am făcut întotdeauna ce-am vrut. Şi dacă-L slujesc pe Domnul pentru că mi-e teamă că voi merge în iad, nu-L slujesc corect. Dacă sunt credincios soţiei mele pentru că mi-e frică să nu divorţeze, nu sunt un soţ foarte bun. Dar eu n-aş răni-o pentru nimic în lume, pentru c-o iubesc.

Evrei cap. 6 partea a II-a  – 08.09.1957

Aşa că am luat un prosop, l-am înfăşurat în jurul meu şi am început s-o ajut. Şi am spus: „Dragă, ştii ceva? Am văzut de curând cea mai drăguţă rochie. Aşa de mult am vrut s-o iau pentru tine. Era într-un oraş aici aproape. Vom merge s-o luăm”. Şi tot timpul mă rugam în inima mea: „Tată ceresc, linişteşte această femeie dragă”. Şi am pus mâna pe ea, fără ca ea să ştie ce fac. Spuneam: „Da, dragă, oh, era minunată”. „O, Doamne, linişteşte-o”. Ce făceam eu? Cream o atmosferă diferită. Umblaţi în dragostea lui Dumnezeu, aveţi părtăşie. Şi în câteva clipe s-a liniştit. Apoi, când ea s-a liniştit, Sarah şi Becky şi-au împărţit cuburile; Iosif şi-a luat ceva cu care să se joace; şi a fost pace în casă. Ce a fost? Manifestarea dragostei. Erau ai mei, copiii mei, soţia mea şi eu eram un dumnezeu. Şi apoi Dumnezeu a dat Duhul Său şi prin acel Duh, cu dragoste pentru familia mea, a venit harul suveran şi a liniştit familia.  Aşa va funcţiona. Eu ştiu că va funcţiona.

Când se descoperă dragostea divină 26.01.1957

Cum poţi crede în soţia ta dacă nu o iubeşti? Aceasta este fileo.  Dar cum este cu agape faţă de Dumnezeu? Cum poate fi, dacă nu-L iubeşti pe Dumnezeu? Dacă ai spus că-ţi iubeşti soţia şi ei nu-i spui niciodată şi nu te aşezi niciodată s-o iubeşti, să-ţi exprimi dragostea pentru ea, s-o săruţi, s-o îmbrăţişezi şi să-i spui că ea este cea mai bună bucătăreasă din ţară şi cât este de drăguţă şi ce mult o iubeşti, dacă tu n-o faci ea n-o va şti niciodată. Aşa se face. Eu ştiu că tu o iubeşti, exprim-o. Aşa procedăm cu Dumnezeu. Când Îl iubim, Îi spunem despre aceasta. Ne aşezăm şi-L adorăm şi ne închinăm Lui. Dragostea ne conduce să facem aceasta.

Disperare – 01.09.1963

Vorbeam despre faptul că bărbaţii îşi pierd afecţiunea pentru soţiile lor şi nu le mai iubesc ca atunci când erau iubitele lor. Să vă fie ruşine. S-ar cuveni s-o faci, ea este întotdeauna iubita ta. Absolut, asta ar trebui să fie. Şi tu ar trebui s-o tratezi în felul acela. Oh, nu lăsaţi niciodată ca luna de miere să înceteze […]. Se pare că unele femei ar fi trebuit să spună amin, nu-i aşa? Să nu aud vreodată: „Tu întotdeauna strigi la femei”. Soră Hickerson, de ce n-ai spus nimic, sau altcineva din spate? Aţi spus? Mulţumesc. Soră Cox, este foarte bine. Frate Cox, este pentru tine, oriunde ai fi acum. Şi noi n-ar trebui să uităm să ne cinstim unul pe altul, să fim întotdeauna îndrăgostiţi, să nu lăsăm aceasta să înceteze vreodată.

Amintiri încercate de timp – 18.08.1957

Dacă tu eşti un soţ aşa cum trebuie să fie un soţ, nu este nicio femeie în lume pe care s-o iubeşti ca pe soţia ta. Poate sunt alte femei mai frumoase, mai drăguţe. Dar dacă tu îţi iubeşti cu adevărat soţia, este ceva în tine care nu te lasă să observi cum arată ea. Tu o iubeşti. Nu ştii de ce, dar o iubeşti.

Chemându-L pe Isus pe scenă – 19.03.1964

„O femeie cinstită este cununa bărbatului ei” a spus cel mai înţelept om de pe pământ. Un bărbat ar trebui să cinstească o femeie cumsecade. „Dar o femeie rea este apă în sângele lui” şi sângele lui este viaţa lui. Voi, bărbaţii care aveţi soţii cumsecade, nu ştiţi cum ar trebui să-I mulţumiţi lui Dumnezeu pentru o soţie cumsecade!  Căci dacă Dumnezeu ar fi putut să-i dea bărbatului ceva mai bun ca ajutor, El ar fi făcut-o.  Dar o femeie este cel mai bun ajutor pe care Dumnezeu l-a putut da unui bărbat.

Epoca bisericii Laodicea – 11.12.1960

Acesta este fratele Correll, din Cincinnati. Cine-l cunoaşte, să ridice mâna… El spune că a fost cu un grup care a vrut să ordineze femei predicatoare. El n-a putut să susţină aşa ceva şi a trebuit să plece [dintre ei]. Exact aşa am plecat şi eu dintre baptiştii misionari. Câţi au auzit de dr. Roy E. Davis? Sigur, aţi auzit. El a vrut să ordineze nişte femei predicatoare şi eu am spus: „Nu, domnule”. „În calitate de bătrân”, am spus, „eu nu pot să fac acest lucru în mod voit; este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu”. Noi nu avem nimic împotriva acelor femei; ele sunt surori; noi le iubim, dar credem că îşi au locul lor şi trebuie să rămână acolo. Şi noi credem că femeia este iubita bărbatului, un ajutor. Credem că ea este cel mai mare dar, în afară de mântuire, pe care Dumnezeu l-a dat vreodată bărbatului. Dar conform Cuvântului lui Dumnezeu, locul ei nu este la amvon.

Se răzgândeşte Dumnezeu? – 18.04.1965

Vedeţi, Dumnezeu i-a făcut omului un ajutor, nu un preş. Ea a fost iubita ta; ea ar trebui să fie întotdeauna aşa.

Întrebări şi răspunsuri – 30.08.1964

Aceasta o determină pe o mamă să moară pentru copilul ei. De ce? Aceasta îl determină pe un tată să-şi dea viaţa pentru soţia lui. Un soţ, un soţ adevărat îşi va da viaţa pentru soţia lui. De ce? Pentru că Hristos şi-a dat viaţa Lui pentru biserică, soţia Lui. Este ceva în voi. Şi ar determina-o pe o mamă să se arunce în foc, fără să se mai gândească la sine şi să-i ia foc părul şi hainele, numai ca să-şi scape copilul. De ce? Este dragostea de părinte. Şi Dumnezeu este primul părinte! De acolo vine acest lucru. Pentru că femeia a dat naştere copilului. Şi de aceea a coborât Dumnezeu, S-a descoperit în trup şi a intrat în foc, în cele mai fierbinţi suferinţe, ca El să ne poată aduce în părtăşie cu Sine; nu s-a gândit la Sine. „Nu voia Mea, ci a Ta să se facă”.

Mijlocul de a avea părtăşie – 09.10.1955

Eu cred că dacă un bărbat este chemat la o slujbă, de către Dumnezeu, El o cheamă şi pe soţia lui, dacă acest bărbat este căsătorit, fiindcă aceşti doi sunt una. Dumnezeu ar fi putut să o omoare pe Sara atunci când îngerul a vorbit cu Avraam, douăzeci şi cinci de ani mai târziu, când ei stăteau sub stejar. Sara a râs când îngerul i-a zis lui Avraam că ea va deveni mamă. Atunci Sara a râs în sinea ei şi s-a gândit: „Cum pot eu o femeie atât de bătrână în vârstă de 90 de ani să mai am copii?” Pântecele ei se uscase iar trupul ei era ca şi mort. Cum putea ea să mai aibă plăcere cu bărbatul ei? Şi a râs.

A fi în posesia tuturor lucrurilor – 06.05.1962

Acesta este primul meu mesaj aici, de când am predicat în Los Angeles în auditoriul Baltimore, unde am vorbit despre cum îşi alege un bărbat soţia lui. Poate aveţi banda. Eu am spus că prin aceasta se reflectă caracterul lui şi ceea ce îşi doreşte el. Dacă un bărbat îşi ia o femeie – o fată tânără care urmează să fie soţia lui şi el ia de exemplu o fata modernă, o ricketa obişnuită, atunci aceasta arată numai caracterul lui. Dacă se căsătoreşte cu o prinţesă a frumuseţii sau sexy, aceasta arată ce este într-adevăr în bărbat. Dar un creştin priveşte după o femeie cu caracter, căci el plănuieşte întemeierea unei familii cu femeia aceasta. El îşi caută o femeie care îi va face un cămin. Apoi eu am spus: „Hristos ne spune aici în Cuvântul Său ce va fi căminul nostru viitor. Ce fel de femeie îşi va alege El? O prostituată denominaţională? Niciodată! El va alege o femeie al cărei caracter corespunde cu Cuvântul Lui. Aceasta va fi Mireasa Sa”.

A te ruşina de El – 11.07.1965

Biserica modernă cu rujul ei teologic a ales slava femeilor, lucrul acesta fiind fardat cu gust teologic de către un pastor modern care le-a fost dat. Dar caracterul ei nu este acela al unei gospodine, caracter pe care Isus să-l poată primi. Dacă un creştin s-ar căsători cu o astfel de femeie, el ar arăta că a căzut din har. Gustul lui pentru un cămin şi pentru Dumnezeu este fals dacă se căsătoreşte cu o aşa femeie al cărei caracter este în starea cea mai josnică, mort în frumuseţea denominaţiunilor şi în plăcerea lumii.

Alegerea unei Mirese – 29.04.1965

În această după amiază sunt multe tinere aici, multe fete drăguţe. Eu le respect pe toate, dar una singură este doamna Branham – soţia mea. La fel, există multe biserici, mulţi oameni care merg la biserică, dar este o singură doamnă Isus. Ea este alcătuită din fiecare [membru din] fiecare denominaţie născut din nou prin Duhul Sfânt şi intrat în Trupul lui Hristos… Ei sunt împreună moştenitori cu El. Ei sunt cu El şi sunt o parte din El, o parte din Trupul Lui. La fel, o soţie este o parte din soţ. Amin.

Vorbeşte acestei stânci – 15.11.1953

Adam dăduse nume tuturor creaturilor. Dar pentru el nu era nimic, aşa că El i-a făcut un ajutor. A luat o coastă de-a lui, a închis rana şi i-a făcut un ajutor. Iar bărbatul, în duhul lui, era şi bărbat şi femeie. O femeie este o parte din bărbat. Când un bărbat îşi ia o soţie, iar ea este într-un mod corect soţia lui, o soţie dată de Dumnezeu, ea îi va fi ca o parte din el.

Sămânţa şarpelui – 28.09.1958

Ieri seară am avut pe inimă o predică despre odihnă. Oh, nu vă mai trudiţi. „Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi. Eu vă voi da odihnă”. Ardea în mine. Trebuia să predic cuiva, aşa că i-am vorbit soţiei mele. I-am predicat circa două ore. Şi ea a adormit pe mine.

Lucrările Duhului Sfânt – 16.08.1956

Vedem că părtăşia se bazează pe o înţelegere. Trebuie să fie aşa, pentru că părtăşia este ceva ce ne place să facem: să ne strângem laolaltă. Este ca atunci când un tânăr se întâlneşte cu o tânără… Ei se iubesc şi pur şi simplu trebuie să se vadă. Ştim, fraţilor, ce am simţit şi soră, ce ai simţit când ţi-ai întâlnit soţul – şi aţi avut părtăşie. În fiecare seară, de-abia aşteptaţi să vă întâlniţi şi doreai s-o duci cu tine undeva să luaţi ceva de mâncare, să vă puteţi aşeza să vorbiţi şi tu s-o priveşti.

Este părtăşia. Înainte de a fi părtăşia, trebuie să existe o înţelegere. Acest lucru este cât se poate de adevărat. În noi este ceva ce doreşte această părtăşie.

Părtăşie – 11.06.1960

Înţelege-o, vorbeşte-i soţiei tale. Şi tu, soră, încearcă să procedezi la fel cu el. Înţelegeţi-vă unul pe celălalt şi fiţi adevăraţi domni şi doamne creştine şi frate şi soră unul celuilalt. Întotdeauna să ţineţi minte că sunteţi copiii lui Dumnezeu, din familia regală. Sunteţi de viţă regală; în lume nu există un sânge mai nobil decât al vostru. Şi un sânge nobil se manifestă. Arătaţi ce sunteţi! Eu sunt un fiu al Regelui. Soţia mea este fiica unui Rege. Cum m-aş purta cu fiica Regelui? Cum s-ar purta ea cu fiul Regelui? Înţelegeţi ce vreau să spun?

Întrebări şi răspunsuri – 30.08.1964

„Frate Branham, Biblia ne spune că o soţie trebuie să-şi asculte soţul. Eu sunt creştină iar soţul meu este un păcătos. El mă persecută în toate modurile posibile, îmi interzice să merg la biserică, să-mi citesc Biblia şi tăgăduieşte Cuvântul. Ce să fac?”

Tu ar trebui să-ţi asculţi soţul; aşa spune Cuvântul. Dar dacă el nu te lasă să citeşti Biblia sau să mergi la biserică, nu trebuie să-l asculţi, pentru că „cine nu lasă pe tatăl său, mamă, soţ, soţie, ca să Mă urmeze, nu este vrednic de Mine”. Este aşa? Nu trebuie ca bărbatul să folosească autoritatea aceea asupra unei femei doar pentru că el este conducătorul ei. Dumnezeu este conducătorul ei deasupra ta, frate. Iar dacă soţia ta face ceva rău, atunci tu ai dreptul să-i spui.

Întrebări şi răspunsuri – 30.08.1964

Şi voi, bărbaţii care permiteţi soţiilor voastre să facă lucrurile acelea, nu prea sunteţi bărbaţi. Aşa este, nu-mi cer scuze pentru că acesta este adevărul. Orice bărbat care-şi va lăsa soţia să iasă pe stradă şi să se comporte astfel, să fie îmbrăcată cu haine bărbăteşti… Eu nu spun că soţia mea n-o va face, dar va trebui ca eu să-mi schimb modul actual de gândire, dacă trebuie să trăiesc cu ea în timp ce ea face aşa ceva. Eu nu spun că fetele mele n-o vor face, când vor creşte. Eu nu ştiu. Asta depinde de mila lui Dumnezeu. Sper ca ele să n-o facă. Dacă o vor face, vor trece peste rugăciunile unui tată  neprihănit. Vor trece peste viaţa cuiva care a încercat să trăiască corect. Eu vreau să trăiesc corect, să învăţ corect, să fiu corect şi să le îndrum corect. Dacă ele o vor face, îşi vor pava drumul spre iad trecând peste predica mea, peste Hristosul meu, peste avertizarea mea.

Evrei cap. 7, partea I – 15.09.1957

Vă voi spune. Eu cred, astăzi, că delicvenţa juvenilă pe care o avem în toată ţara, a început de acasă. Eu cred că părinţii i-au scăpat din mână. Dacă copilul a fost crescut într-un cămin dumnezeiesc, de modă veche, va fi influenţat într-un mod corect; nu spun că va merge totul perfect. Eu cred că, de multe ori, copiii care n-au fost crescuţi cum trebuie, cărora li s-a dat drumul pe stradă în timp ce mama lor stătea în bar şi tatăl… etc. Ei nu au avut grijă de copii. Un alt lucru este că ei nu-şi iubesc copiii, nu le oferă afecţiune. Copilul trebuie învăţat să iubească, să respecte şi să citească Biblia.

Influenţă – 14.11.1963

Tatăl meu a fost altfel decât taţii moderni de astăzi. El credea în bătaie. Chiar şi astăzi, la 47 de ani ţin minte ce bătăi luam. Dar mi-a prins bine. Dacă m-aş putea duce azi la mormânt să-l înviez, primul lucru pe care l-aş face ar fi să-i strâng mâna şi să-l îmbrăţişez pentru ceea ce a făcut. Dacă simt în felul acesta pentru tatăl meu pământesc, ce va fi în ziua aceea când vom sta în prezenţa Lui şi vom vedea lucrurile care ni s-au întâmplat spre binele nostru, când El a trebuit să ne pregătească şi să ia de la noi lucrurile lumii şi ne-a îngăduit să umblăm înaintea Lui ca nişte copii smeriţi? La început poate părea greu, dar Dumnezeu ştie ce face. Sigur, El ştie ce face. 

Înfierea duhovnicească – 23.09.1965

Am spus: „Stai puţin! Noi am crescut-o cum am putut mai bine, acum încredinţeaz-o în mâinile lui Dumnezeu. Dacă face ceva, spune-i: «Becky, dragă, mama nu vrea să faci asta, dar eu sunt prietena ta; eu nu voi renunţa la tine». Lăsaţi-o să ştie că o iubiţi. Altfel va căuta pe cineva care s-o iubească şi s-ar putea să dea de o femeie nepotrivită. „Fii tu femeia care-i oferă dragoste. Dragă, poate să pară ceva necioplit, dar vin oameni de pretutindeni pentru întâlniri particulare. Noi suntem obişnuiţi unul cu celălalt pentru că suntem soţ şi soţie, dar n-am lăsat niciodată să se întâmple aceasta. Trebuie să ţii minte, aceasta este în Numele Domnului!” Astfel ea a spus: „Bine”. Noi am încredinţat-o lui Dumnezeu, ne-am luat mâinile de pe ea.  În după amiaza aceea ea a venit şi a spus: „Ei, bănuiesc că tot mai spuneţi că nu voi merge acolo!” Meda a spus: „Nu, eu n-am spus nimic despre asta. Ştii, mama nu vrea să mergi acolo; şi tu ştii că pe tatăl tău aproape că l-a omorât vestea că tu mergi acolo să cânţi muzică boogie-woogie, cu fata aceea. El n-a vrut ca tu să faci asta, Becky, dar noi am încredinţat Domnului problema. Vreau să ştii că noi te iubim. Orice ai face, noi tot te iubim”. Ea a strigat: „Eu tot mă duc”. Meda a spus: „Bine, dragă. Voi pregăti cina când te întorci”. Ea nu s-a dus. Nu, de atunci nu s-a dus niciodată. Vedeţi? La scurt timp după aceea l-a întâlnit pe George; George este creştin. Cu asta s-a rezolvat problema.

Întrebări şi răspunsuri – 23.08.1964

Când eram de şapte ani, Îngerul Domnului m-a întâlnit ca un vârtej de vânt în acel tufiş şi a spus: „Niciodată să nu fumezi, să nu bei sau să-ţi pângăreşti trupul”. În viaţa mea n-am fumat, în viaţa mea n-am băut… Nu cunosc nicio femeie în afara soţiei mele. Astfel, eu nu am trăit imoral când eram un păcătos. De când sunt creştin, am încercat să trăiesc cât de corect am ştiut şi Dumnezeu ştie că acesta este adevărul. Şi daţi-mi voie să spun: nu mă interesează cât de sfânt este un bărbat, atâta timp cât este om, el nu poate să ia în braţe o femeie fără să aibă o simţire omenească. Dacă-mi spuneţi mie aşa ceva, eu vă spun că-mi spuneţi o poveste. Dacă eşti un bărbat cu sânge în tine, aşa se întâmplă, orice-ai face tu. Eşti om. Eu nu spun că vei face ceva rău, dar senzaţia este exact aceeaşi.

De atunci – 16.07.1960

Eu nu cred în obscenităţi în mijlocul penticostalilor şi al celor ce cred în sfinţenie, chiar dacă ei sunt căsătoriţi. Eu nu cred în aşa ceva.  În niciun caz! Unele din aceste prostii sunt îngrozitoare… Uneori când sunt în California şi în diferite locuri şi slujesc prin darul descoperirii gândurilor, întâlnesc unii predicatori pe care-mi vine să-i pun pe genunchiul meu şi să le trag o „stimulare evanghelică”! Un bărbat care încearcă să practice astfel de obscenităţi cu soţia lui, este un… Înţelegeţi ce vreau să spun? Eu cred că ar trebui să-ţi fie ruşine de tine însuţi, ca bărbat al lui Dumnezeu să… Fii doar soţ; fii un iubit. Respect-o ca întotdeauna. Nu lua în seamă prostiile din aceste cărţi despre sex.  Scoate-ţi obsecenităţile acelea din minte.

Întrebări şi răspunsuri – 30.08.1964

Şi voi, femeilor, trăiţi într-un mod corect faţă de soţii voştri. Şi voi, soţilor, trăiţi corect cu soţiile voastre. Fiţi cu adevărat prietenoşi şi respectaţi-vă reciproc… Iar relaţiile voastre din familie să fie evlavioase, respectuoase şi să cădeţi de acord asupra tuturor lucrurilor din viaţa voastră. Niciodată să nu vă împingeţi, să nu vă îmbrânciţi sau să fiţi obsceni şi vulgari.

Întrebări şi răspunsuri – 30.08.1964

[1] Să se tundă – n.tr.