Pocăința, înnoirea și nașterea din nou – Ewald Frank

Stimați ascultători, dragi frați și surori în Domnul, vă salut călduros în Numele scump al Domnului Isus Hristos. În cercetările anterioare am vorbit despre restituirea tuturor lucrurilor care au fost jefuite Bisericii. Noi am pus din nou pe sfeșnic făgăduințele Cuvântului lui Dumnezeu și știm că Dumnezeu le va împlini în acest timp. Pentru ca toți să capete o vedere clară, de ansamblu a învățăturilor biblice de bază, noi le vom trata în următoarele emisiuni.

Noul Testament începe cu o chemare la pocăință și întoarcere. Fără această întoarcere interioară, este imposibil să înțelegi lucrarea lui Dumnezeu. Ioan, premergătorul lui Isus, și-a început predica cu cuvintele: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape!”

Cu aceleași cuvinte, Domnul Isus începe să propovăduiască Evanghelia, în Matei 4:17. Aici, în mod deosebit, este subliniată necesitatea pocăinței. Acest cuvânt nu are nimic de-a face cu penitențe, ci cu o părere de rău lucrată de Duhul și o mărturisire adâncă a păcatelor, a unei stări pierdute înaintea lui Dumnezeu.

Omul care dorește să aibă o trăire cu Dumnezeu, trebuie, mai întâi, să știe în ce fel se poate apropia de El. Noi nu putem păși pur și simplu în Casa lui Dumnezeu sau să intrăm în rugăciune înaintea Feței lui Dumnezeu și să spunem: „Doamne, eu Ție îți mulțumesc că eu nu sunt așa ca toți ceilalți!” Noi trebuie să fim cuprinși de Duhul lui Dumnezeu, să aducem o rugăciune de pocăință înaintea Feței lui Dumnezeu. Numai așa este posibilă o pocăință și o întoarcere la Dumnezeu. Noi suntem smulși de pe calea largă care duce la pierzare, intrăm pe poarta cea strâmtă și umblăm pe Calea vieții care duce în slavă.

Prin propovăduirea Evangheliei, pe care Însuși Domnul Isus a poruncit-o, omul este cuprins de Dumnezeu, își recunoaște starea pierdută și cheamă Numele Domnului pentru ca sufletul lui să fie mântuit. În lumina lui Dumnezeu, sub vestirea Cuvântului recunoaștem ce vină și păcate ne apasă. Printr-o prăbușire interioară și o pocăință lucrată de Duhul, ne putem apropia de Domnul. Isus Hristos zice: „Eu am venit să-i chem pe păcătoși la pocăință” (Matei 9:13). Despre aceia care vin la El ca păcătoși, El spune: „Este bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește” (Luca 15:7).

Înaintea înălțării în slavă, Domnul Isus le-a poruncit ucenicilor să propovăduiască, iar noi citim: „Și să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăința și iertarea păcatelor…” (Luca 24:47). Petru strigă mulțimii adunate în grabă, în predica lui, după revărsarea Duhului sfânt și le zice: „Pocăiți-vă dar, și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele…” (Faptele Ap. 3:19). Marele apostol aduce același gând în predica lui, spunând: „Dumnezeu nu ține seama de vremurile de neștiință, și poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască” (Faptele Ap. 17:30).

Biserica lui Isus Hristos nu este un club căruia i te poți alătura sau din care poți ieși. Duhul lui Dumnezeu strânge pe fiecare mădular în parte, alcătuind un singur Trup, iar toți sunt subordonați Capului, Isus Hristos. Există doar această cale unică pentru a ajunge în părtășie cu Dumnezeu. În Romani 2:4 noi citim: „Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?”. Este îndurarea lui Dumnezeu care se întoarce spre oameni, în timp ce Duhul Sfânt lucrează la inimă, sub vestirea Cuvântului. Aici nu depinde de puterea de convingere a unui om, ci să fii convins de Duhul Sfânt, așa cum Petru vine și spune următoarele: „El are o îndelungă răbdare pentru voi și dorește ca nici unul să nu piară, ci toți să vină la pocăință” (2 Petru 3:9). Acest gând îl regăsim în Apocalipsa 3:19, unde fiecărui credincios în parte i se spune: „Fii plin de râvnă dar, și pocăiește-te!”.

Dragi prieteni, sigur ați ascultat deseori propovăduirea mea. Eu doresc ca dumneavoastră să primiți trecere înaintea lui Dumnezeu. Nu este suficient să vorbim doar despre convertirea lui Saul, care a devenit un Pavel. Noi trebuie să trăim același har și să avem aceeași trăire. Printr-o întoarcere lucrată de Duhul, noi suntem conduși la Hristos, avem o pocăință adevărată și trăim nașterea din nou și înnoirea prin Duhul Sfânt.

Această condiție a pus-o Domnul Isus tuturor care vor să intre în Împărăția lui Dumnezeu. În conversația cu Nicodim, vine Domnul și îi spune: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu” (Ioan 3:3). Mai departe, El spune: „Ce este născut din carne, este carne, și ce este născut din Duh, este duh. Nu te mira că ți-am zis: „Trebuie să vă nașteți din nou” (Ioan 3:6-7). Acesta este un limbaj clar. Isus folosește un exemplu pe care noi toți îl înțelegem. El vorbește despre nașterea din Duhul și o compară cu nașterea din carne. Așa cum omul este zămislit în mod firesc și vine pe acest pământ prin nașterea naturală, tot așa, acest om firesc-pământesc trebuie să fie zămislit și să trăiască nașterea spirituală pentru a avea viața veșnică. Pentru nașterea firească este necesară o sămânță. Pentru nașterea spirituală este nevoie de o Sămânță supranaturală. Această Sămânță este Cuvântul lui Dumnezeu. Apostolul scrie: „…după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morți, la o nădejde vie” (1 Petru 1:3). El scrie mai departe: „fiindcă ați fost născuți din nou nu dintr-o sămânță care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu și care rămâne în veac” (1 Petru 1:23).

Pavel ne adresează următoarele cuvinte, în care și el se include: „Căci și noi eram altădată fără minte, neascultători, rătăciți, robiți de tot felul de pofte și de plăceri, trăind în răutate și în pizmă, vrednici să fim urâți și urându-ne unii pe alții. Dar, când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, și dragostea Lui de oameni, El ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea nașterii din nou și prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt, pe care L-a vărsat din belșug peste noi, prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru; pentru ca, odată socotiți neprihăniți prin harul Lui, să ne facem, în nădejde, moștenitori ai vieții veșnice” (Tit 3:3-7). Acest cuvânt vorbește de la sine. Aici este descrisă starea omului fără Dumnezeu; și apoi, ne este prezentată minunata trăire a înnoirii și nașterii din nou prin Duhul Sfânt.

Dumnezeu vrea să facă din noi astfel de oameni, care pot mărturisi: „cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi”. Ioan scrie despre această temă: „Și mărturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viața veșnică, și această viață este în Fiul Său. Cine are pe Fiul are viața; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viața.” Stimați prieteni, Însuși Dumnezeu a devenit om în Isus Hristos și ne-a împăcat cu Sine Însuși. Credința în Isus Hristos este în același timp credința în Dumnezeul Cel viu.

La încheiere, doresc să cuprind următoarele gânduri. Vestirea Evangheliei lui Isus Hristos este folosită de Duhul lui Dumnezeu pentru a se adresa omului, să-l convingă de păcat și în același timp să-i arate necesitatea răscumpărării. Duhul lui Dumnezeu conduce la pocăință, la recunoașterea stării proprii și apoi la mântuirea în Isus Hristos. Cerința Domnului rămâne valabilă: „Numai dacă cineva este născut din nou, altfel el nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu”. Fie ca Sămânța veșnică a Cuvântului lui Dumnezeu să fi fost semănată în fiecare inimă. Atunci noi putem spune ca și Pavel: „Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi. Și toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus -Hristos” (2 Corinteni 5:17-18).

Dorim să ne rugăm.

Tată ceresc, dorim ca Tu personal să lucrezi în noi o făptură nouă. Prin credință, Ți-i aduc pe toți aceia care au auzit Cuvântul Tău. Te rog să le dăruiești har. Vino cu puterea Duhului Sfânt peste ei. Lucrează pocăința adevărată și o întoarcere, o pocăință adevărată, o înnoire și o naștere din nou, prin Duhul Sfânt, în toți aceia care au auzit Cuvântul Tău. Încununează-ne cu har și îndurare. Eu Îți mulțumesc pentru aceasta. În Numele sfânt al lui Isus. Amin.

Ascultă predica audio dând click aici.

Distribuie această postare.