Dragi radioascultători, aş dori să vă salut în Numele binecuvântat al lui Isus Hristos. Azi vom continua să vorbim despre căile lui Dumnezeu cu poporul Lui. Întotdeauna Domnul a avut căi şi mijloace prin care să-şi informeze poporul despre evenimentele ce urmau să aibă loc. În Noul Testament Dumnezeu a folosit persoane individuale şi, mai ales lui Pavel, i s-a îngăduit să privească în tainele ascunse de la întemeierea lumii. Domnul a lucrat cu Petru şi cu Pavel şi i-a călăuzit în scrierile lor care conţin învăţăturile Bisericii nou testamentare.
Însă Ioan a fost dus pe insula Patmos ca să primească descoperirea profetică a planului de răscumpărare. Dacă unii pretind că noi nu avem nevoie de slujba profetică în epoca aceasta profetică, ei răstălmăcesc Scriptura. Este nevoie de acelaşi Duh Sfânt şi de acelaşi fel de slujbă profetică ca să înţelegem şi să primim descoperirea lucrurilor arătate lui Ioan pe insula Patmos. În primul secol ar fi putut să existe oameni care să fi spus că lucrurile predicate de Pavel sau de Petru erau suficiente. Dar Domnul a dorit să-l ducă pe Ioan pe insula Patmos şi să-i dăruiască o pătrundere în lucrurile viitoare care urmau să se petreacă în timpul epocilor Bisericii, până la vremea sfârşitului. Dacă noi credem că cunoştinţa firească a Cuvântului lui Dumnezeu care se învaţă la seminarii şi în şcoli biblice este ceea ce a rânduit Dumnezeu, atunci greşim profund şi vom trece pe lângă ceea ce are Dumnezeu pentru noi. Fiecare biserică şi fiecare cult şi, practic, fiecare predicator are propriile păreri în ceea ce priveşte învăţăturile biblice. Dar trebuie să existe posibilitatea adevăratului standard biblic şi a auzirii adevăratelor învăţături biblice.
Mulţi răstălmăcesc Evrei 1 unde spune că „După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin prooroci, în multe rânduri şi în multe chipuri, Dumnezeu, la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul”. Ei încearcă să facă Scriptura să spună că Domnul nu mai vorbeşte prin descoperire divină printr-o slujbă profetică în perioada Bisericii, din zilele lui Isus încoace. Însă versetul acesta trage o linie numai după slujbele prorocilor vechi testamentari care au vorbit despre venirea lui Hristos – iar Hristos a fost răspunsul, împlinirea tuturor lucrurilor despre care au vorbit acei proroci referindu-se la prima Lui venire. Dar, după aceea, în Noul Testament citim că Dumnezeu a pus în Biserica Lui feluritele slujbe prin care Duhul Sfânt slujeşte în Biserica Dumnezeului Celui Viu. Slujba profetică nu este ceva forţat sau cineva care se ridică cu idei noi. Noi trebuie să ştim ce ne învaţă Biblia despre această slujbă. Un proroc este un văzător, un om al lui Dumnezeu care primeşte înţelegerea divină a Cuvântului lui Dumnezeu prin descoperire. Cum este posibil ca în epistola către Evrei să se spună că „După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin prooroci, în multe rânduri şi în multe chipuri, Dumnezeu, la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul”, iar după aceea să vină Ioan şi să arate „lucrurile care au să se întâmple în curând”? Scriptura nu se poate contrazice. Slujba profetică nu este scoasă din uz. De aceea trebuie să fim conştienţi de importanţa unei asemenea slujbe. Ne putem uita şi în Vechiul şi în Noul Testament şi să vedem ce a făcut Dumnezeu înainte ca copiii lui Israel să fie scoşi din Egipt: El i s-a arătat lui Moise, prorocul ales de El, care a primit Cuvântul făgăduit şi o înţelegere clară a lucrurilor pe care trebuia să le facă. El a fost însărcinat de Domnul, a primit instrucţiuni clare despre toate lucrurile pe care trebuia să le facă. El a avut pe AŞA VORBEŞTE DOMNUL pentru vremea aceea. Indiferent câţi au încercat să i se împotrivească sau chiar să-l imite, el a cunoscut lucrurile pe care trebuia să le facă conform Cuvântului lui Dumnezeu. Cei care s-au strâns împotriva lui au spus: „Oare numai prin Moise vorbeşte Domnul? Nu vorbeşte oare şi prin noi?” Num. 12:2.
În timpul acesta, predicatorii din fiecare cult spun acelaşi lucru. „Oare numai prin fratele Branham a vorbit Domnul? Numai pe el l-a folosit Domnul? Nu vorbeşte Domnul şi prin noi? Nu ne foloseşte El şi pe noi?” Dar în punctul acesta noi trebuie să fim prevăzători şi să avem în vedere că mai întâi are loc originalul şi imitaţiile vin după aceea.
Moise poseda chemarea originală, Cuvântul făgăduit, mesajul acelui ceas. El a adus eliberarea celor ce au acceptat făgăduinţele în vremea aceea. Toţi ceilalţi au încercat să aibă şi ei o slujbă, pretinzând că sunt din partea Domnului şi că vorbesc tot în Numele Lui. Însă când a avut loc confruntarea, ei au fost nimiciţi.
Astăzi sunt mulţi care ştiu despre slujba puternică a fratelui Branham, care au auzit despre chemarea şi însărcinarea divină, dar exact în acelaşi timp vor vorbi şi despre propria lor slujbă, despre chemarea lor şi despre lucrurile făcute de Domnul prin ei. Însă în realitate ei se împotrivesc mesajului şi mesagerului acestui timp, tot aşa cum cei 250 de inşi s-au împotrivit lui Moise pe vremea lui. Duhul Sfânt nu Se contrazice. Nici cei ce sunt călăuziţi de acelaşi Duh nu se împotrivesc Cuvântului descoperit, ci vor umbla în aceeaşi lumină. Noi ne apropiem de ziua când mulţi Îi vor spune Domnului „Nu am făcut noi toate aceste lucrări mari?” şi Domnul le va spune „Nu v-am cunoscut niciodată”.
Nu ne putem lua după ce se întâmplă în jurul nostru. Noi trebuie să cercetăm Cuvântul făgăduit al lui Dumnezeu şi să vedem cine a fost însărcinat de Dumnezeul Atotputernic ca să aducă copiilor lui Dumnezeu mesajul acestui ceas şi, prin acesta, să aducă eliberare şi binecuvântare celor ce-l primesc. Cu predicarea Cuvântului adevărat vine şi ungerea adevărată a Duhului Sfânt şi iluminarea lucrurilor ce aparţin Împărăţiei lui Dumnezeu. Dar în vremea sfârşitului există mulţi unşi mincinoşi, care fac lucruri mari, dar umblă după câştiguri materiale şi după popularitate şi n-au nici o parte în mesajul original al Cuvântului descoperit pentru timpul nostru. Ei predică evanghelia după capul lor, fără s-o fi primit prin descoperirea lui Isus Hristos, aşa cum a spus Pavel. Dacă nu găsim calea lui Dumnezeu şi dacă nu ajungem să pricepem pe cine a trimis El, vom decădea în întuneric spiritual chiar dacă pretindem că avem lumina Cuvântului lui Dumnezeu.
Există oameni care cred că se vor strecura cu critica lor îndreptată împotriva prorocului şi a faptelor sale. Dar nu este chiar aşa. Domnul Isus Hristos spune că dacă vom primi corect un proroc, vom primi răsplata unui proroc. O asemenea răsplată nu este făgăduită celor ce primesc un evanghelist, un învăţător, un apostol, sau un pastor. Ci Hristos subliniază importanţa slujbei profetice. Chiar şi cei ce au primit binecuvântările lui Dumnezeu trebuie să aibă grijă ce vorbesc, pentru că în curând vom da socoteală pentru faptele şi chiar pentru cuvintele noastre.
În zilele lui Moise, Maria şi Aaron au discutat ceva despre Moise, iar Domnul s-a mâniat pe ei. Aaron era un preot iar Maria era o prorociţă, şi totuşi au trebuit să se prezinte înaintea Domnului. Judecata a lovit-o pe Maria şi ea a fost lovită de lepră. Dumnezeu i-a trimis la cortul întâlnirii şi a spus: „Ascultaţi bine ce vă spun! Când va fi printre voi un prooroc, Eu, Domnul, Mă voi descoperi lui într-o vedenie sau îi voi vorbi într-un vis. Nu tot aşa este însă cu robul Meu Moise. El este credincios în toată casa Mea. Eu îi vorbesc gură către gură, Mă descopăr lui nu prin lucruri grele de înţeles, ci el vede chipul Domnului. Cum de nu v-aţi temut deci să vorbiţi împotriva robului Meu, împotriva lui Moise?” „Aaron a zis lui Moise: «Ah, domnul meu, nu ne face să purtăm pedeapsa păcatului pe care l-am făcut ca nişte nechibzuiţi şi de care ne-am făcut vinovaţi!»” Mai ales în timpul acesta, oamenii sunt atât de uşuratici în judecată şi în cuvinte. Nu numai că ei vorbesc împotriva prorocului trimis de Dumnezeu şi împotriva slujbei lui, ci întruna ei hulesc Duhul Sfânt numind lucrările Lui lucrări ale Diavolului. Ei nu sunt conştienţi că păcatul acesta nu li se va ierta niciodată.
Dragi radioascultători, vă rog să înţelegeţi că noi nu încercăm să înălţăm pe niciun om în ceasul acesta serios; nici pe Moise sau alt proroc, nici pe Pavel sau alt apostol, nici pe fratele Branham în vremea noastră. Eu doresc numai să vă supun atenţiei faptul că Dumnezeu a plănuit ceva pentru generaţia aceasta şi Şi-a adus la lumină Cuvântul Său făgăduit, aşa cum a făcut în zilele lui Moise şi în zilele lui Pavel. Aşa cum au fost făgăduinţe la prima venire lui Hristos, tot aşa sunt şi pentru a doua venire. Noi trăim înaintea revenirii Mântuitorului nostru şi se cade să cercetăm Scriptura şi să observăm cu ochi deschişi lucrurile pe care le face Dumnezeu acum. Nu ne ajută numai să ştim ce a făcut Dumnezeu în trecut. Noi trebuie să fim acum la zi în Împărăţia lui Dumnezeu.
Biblia prezice că în vremea sfârşitului se vor ridica mulţi proroci mincinoşi. De aceea le este aşa de teamă oamenilor atunci când se vorbeşte despre un proroc. Ei cred că este vorba despre cineva cu un cult nou. Dar Biblia mai prezice şi despre venirea unui proroc adevărat, ca Ioan botezătorul, la a doua venire a lui Hristos, proroc care urma să întoarcă inimile copiilor lui Dumnezeu la părinţii de la Cincizecime. Prin slujba lui trebuia să aibă aşezarea din nou a credinţei Bisericii nou testamentare de la început. Nu putem să-l excludem pe cel adevărat numai din pricina tuturor celor mincinoşi. Imitaţia este întotdeauna un fals a ceva real. Dumnezeu să vă dăruiască înţelegerea corectă a lucrurilor despre care vorbim noi.
Să ne rugăm:
Tată ceresc, binecuvântarea Ta să rămână peste noi şi peste toţi aceia care Ţi-au ascultat acum Cuvântul. Fie ca ei să recunoască faptul că Tu ai trimis un mesager cu un mesaj, ca să pregătească inimile copiilor Tăi şi să-i aducă înapoi la adevărata credinţă a părinţilor. Binecuvântarea ta să fie peste ei toţi. Mă rog în Numele lui Isus Hristos. Amin.
