Mărturia fratelui Branham despre vizita îngerului – de Ewald Frank

Stimați ascultători, vă salut călduros, în Numele scump al Domnului Isus Hristos!

În aceste zile ne aducem aminte de cel mai mare mesaj și de cea mai puternică descoperire pe care Dumnezeu a dat-o omenirii. În Luca 2, începând cu versetul 9 este scris:Și iată că un înger al Domnului s-a înfățișat înaintea lor și slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoșat foarte tare. Dar îngerul le-a zis: «Nu vă temeți: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul. Iată semnul, după care-L veți cunoaște: veți găsi un Prunc înfășat în scutece și culcat într-o iesle.» Și deodată, împreună cu îngerul, s-a unit o mulțime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu și zicând: «Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui.»Ce anunț minunat! A avut loc cel mai important eveniment pentru toată omenirea: Dumnezeu a devenit om – Hristos, Mesia, Domnul S-a născut în Betleem, cetatea lui David. Noi am amintit mereu că data a fost stabilită de oameni, însă rămâne valabilă realitatea că Hristos S-a născut. Dar suntem impresionați într-un mod deosebit de anunțul îngerului.

De fiecare dată când pe pământ urmau să aibă loc evenimente importante, Domnul a trimis un înger, cu un mesaj. Așa s-a întâmplat și în timpul nostru, cu fratele Branham. După 33 de ani binecuvântați în slujba Domnului, el a plecat Acasă. Din numeroasele predici înregistrate pe benzi, în limba engleză, dorim să trimitem o traducere către ascultători.

Acum ascultăm o mărturie din gura fratelui Branham, în legătură cu vizita îngerului. Domnul Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Fratele Kopp spune:

„Frate Branham, în cele două mari campanii [de evanghelizare – n.ed.] ale tale din Los Angeles, de la Calvary Temple, am observat că Domnul Isus Hristos a lucrat cu tine într-un mod deosebit prin aceste daruri extraordinare: descoperirea gândurilor din inimile oamenilor şi a bolilor acestora şi semnele de vindecare şi minunile care au avut loc. Am considerat că a fost minunat. Suntem interesaţi să auzim mai multe despre această slujbă unică pe care ţi-a dat-o Dumnezeu.

Foarte bine, frate Kopp. Să mergem înapoi la început. M-am născut în estul Kentucky-ului, într-o micuţă colibă de lemn, lângă Burkesville. Părinţii mei mi-au spus că în dimineaţa naşterii mele a intrat o lumină în cameră şi a stat deasupra mea. Ai mei nu erau nişte oameni religioşi. Nu mergeau la nicio biserică. Desigur că acest lucru a stârnit agitaţie între ei. Această lumină m-a însoțit întreaga mea viaţă. Recent, ei au fotografiat-o, așa cum este arătat aici. [fratele Branham prezintă fotografia cu lumina deasupra capului său – n.ed.] Probabil că sunteţi familiarizaţi cu această fotografie. Ştiinţa a dovedit că este singura fiinţă supranaturală fotografiată vreodată. După părerea mea, este acelaşi Înger al lui Dumnezeu care a însoţit copiii lui Israel din Egipt până în Palestina. Învăţaţi fiind, voi înşivă ştiţi că acela era Îngerul Legământului, nimeni altul decât Domnul nostru Isus Hristos. Când a fost aici pe pământ, descoperit în trup, El nu a pretins că este cineva mare. El a spus: „Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând…”

În Ioan 5, probabil că sunteți familiarizați cu acest verset, Isus a trecut prin această scăldătoare vestită de la Betesda. Acolo erau mulţi şchiopi, orbi, schilozi, care aşteptau mişcarea apei. Ciudat este faptul că El S-a ocupat numai de unul dintre ei. Dar dacă observaţi, El a ştiut unde era persoana respectivă. Tatăl Îi arătase. Pe acesta El l-a vindecat. Poate că nu era invalid. El doar stătea pe un pat, însă Isus l-a vindecat. 

Şi mai departe, în vers. 19 din acelaşi capitol, vedem că iudeii L-au luat la întrebări. Poate că şi astăzi s-ar ridica întrebarea de ce ar trece Dumnezeu printr-un loc unde toţi erau şchiopi, schilozi și orbi şi nu i-ar vindeca pe toţi. Dar aici voi cita Cuvântul Său. El a spus: „Adevărat, adevărat vă spun, că, Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai”.

Atunci, conform propriilor Sale cuvinte, slujba Lui se baza pe viziunile pe care le primea de la Tatăl Său. Atunci n-ar fi de mirare ca slujba Lui să fie continuată cum a făgăduit El ucenicilor: „Adevărat, adevărat, vă spun, că, cine crede în Mine, va face şi el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decât acestea; pentru că Eu Mă duc la Tatăl.” El a spus: „Peste puţină vreme lumea nu Mă va mai vedea; dar voi Mă veţi vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul lumii”. Isus Hristos este acelaşi ieri, azi şi în veci! Eu cred că în aceste zile de pe urmă este o confirmare a învierii lui Isus Hristos, care trăieşte în mijlocul poporului Său, făcând aceleaşi semne şi minuni pe care le-a făcut când era pe pământ. 

Când aveam şapte ani, ne-am mutat din Kentucky în Indiana, puţin mai departe față de unde stăm acum. Pe atunci noi scoteam apă dintr-o fântână care era la câteva străzi în spatele casei. Într-o frumoasă după amiază de septembrie, în timp ce mă întorceam de la cişmea, pe la jumătatea distanței dintre casă şi cişmea – acolo era un plop înalt – trecând pe acolo, am văzut în copacul acela ceea ce numim noi aici un vârtej de vânt. Fenomenul nu era ciudat pentru acea perioadă a anului în partea aceasta a ţării. Însă vârtejul rămânea în copac. Nu se depărta. Eu m-am oprit să văd ce este. Şi un glas a vorbit din vârtej, spunând: „Niciodată să nu fumezi, sau să bei, sau să-ţi întinezi trupul în vreun fel, pentru că vei avea de făcut o lucrare când vei fi mai în vârstă!”. 

Dacă aș spune că m-am speriat, tot nu aș putea să exprim starea prin care am trecut. Am fugit repede acasă, spunându-i mamei mele că mi-a vorbit un om dintr-un copac. Ea a crezut că eram prea nervos. M-a pus în pat. Dar de atunci încolo au început să vină viziunile. Şi când aceasta vine peste mine, se produce o viziune. Pot spune oamenilor ce nu este în regulă cu ei și ceea ce trebuie să facă ei în viaţă şi păcatele din viaţa lor. 

La 37 de ani, într-o noapte mă rugam în camera mea; şi când m-am ridicat, am observat că pe podea era o lumină. Uitându-mă împrejur să văd de unde venea lumina, am văzut că venea de sus. Stâlpul de Foc era deasupra şi reflecta lumina pe podea. Am auzit pe cineva păşind. M-am uitat. Din această lumină, a venit un bărbat în cameră. Avea circa 90 de kg. Avea un păr negru până la umeri şi un ten măsliniu. Şi era desculţ. 

Sigur că m-am speriat. El mi-a spus: „Nu te teme!” Îndată ce am auzit glasul acela, am ştiut că era aceeaşi voce care-mi vorbise din totdeauna. De data asta era pentru prima oară când Îl vedeam în chip omenesc. El a spus: „Eu sunt trimis din prezenţa lui Dumnezeu ca să-ţi spun că tu te vei ruga pentru bolnavi. Slujba ta va fi însoţită de mari semne şi minuni şi te vei ruga pentru regi și monarhi” şi aşa mai departe. Eu i-am spus că sunt un om sărac, nu am şcoală și că nu voi fi în stare să fac această slujbă. El a spus: „Aşa cum lui Moise i-au fost date două semne pentru confirmarea slujbei sale şi ţie îţi vor fi date două semne. Unul din ele va fi rugăciunea pentru bolnavi, minunile, iar celălalt va consta în faptul că vei cunoaşte tainele din inimile oamenilor”. 

Eu i-am spus că mă rugasem în privinţa aceasta, pentru că oamenii mi-au spus că slujba aceasta era de la diavol. El mi-a amintit multe versete, de exemplu atunci când Filip l-a întâlnit pe Natanael şi acesta a venit la Isus. Isus i-a spus că fusese sub smochin atunci când l-a găsit Natanael; și multe alte versete, ca de exemplu acela cu femeia de la fântână, căreia i-au fost descoperite păcatele atunci când Isus i-a spus că ea a avut cinci bărbaţi. Ea a fugit în oraş şi a spus: „Acesta este Hristos!”. 

El a amintit multe alte versete. I-am spus că voi merge. M-a asigurat că va fi întotdeauna cu mine.

Frate Kopp, așa cum ști şi lumea știe despre lucrurile mari care au avut loc în această slujbă.”

Până aici, mărturia mea…

Să ne rugăm:

Tată ceresc, noi suntem copleșiți de harul Tău și de ceea ce ai făcut! Îți mulțumim din adâncul inimii noastre că în timpul nostru ai lucrat în același fel ca la începutul Noului Testament! Noi știm că sfârșitul este aproape. Te rog frumos să-i binecuvântezi pe toți cei care au auzit această predică și această mărturie! Te rog, în Numele lui Isus! Amin.



Distribuie această postare.