Isus, Prietenul nostru – de William Branham

Eu am trecut prin perioade de criză. Am trecut prin perioade de bunăstare. Am văzut astea, în întregime. Dar nu L-aș lăsa de mână pe Isus Hristos, pentru toți banii și bogătia pămantului. El este Prietenul meu când sunt falit. El este prietenul meu când am de toate. Eu Îl iubesc când sunt flămând. Eu Îl iubesc când sunt sătul. Îl iubesc când sunt trist. Îl iubesc când sunt bucuros. Eu Îl iubesc pentru că El m-a iubit întâi. Amin. Aleluia!

Când eram bolnav, când zăceam pe moarte, El a fost prietenul meu. Când mă simț bine, în seara aceasta, când sunt bucuros, El este, în continuare, prietenul meu. Când va fi să mor, cândva și mi se vor vedea venele prin piele, El va fi Prietenul meu și atunci. Iar când voi trece în veșnicie, El va fi Prietenul meu atunci. Și după ce vor trece zeci de mii de ani și vom fi cântat cantări de veselie, El tot va mai fi prietenul meu. Da… Când nu va mai exista soare, lună, pământ, El tot va mai fi Prietenul meu. Oh, cum s-ar cuveni să-L iubim!

Ce sunt locurile voastre de muncă? Orice ați poseda voi, ce sunt acestea? Ce este popularitatea voastră? La urma urmei, cine sunteți voi? Cine sunteți voi, să-I întoarceți spatele lui Dumnezeu? Cine sunteți voi, ca să nesocotiți un cuvânt spus de El? Cine sunteți voi, ca să vă întoarceți urechile de la Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că un predicator oarecare sau altcineva, v-a spus că acela a fost pentru alt timp? Cine sunteți voi ca să credeți un om, în loc să-L credeți pe Dumnezeu? Credeți-L pe Dumnezeu, nu pe oameni. Așa vă împrieteniți cu Dumnezeu!

Distribuie această postare.