Dragi prieteni vă vorbeşte acum predicatorul Ewald Frank. Astăzi este privilegiul meu să vă aduc salutări de la creştinii din ţările est europene. Am fost în Polonia, Cehoslovacia, România, Ungaria și Iugoslavia. A fost din nou o experienţă emoţionantă să întâlnesc creştinii din ţările comuniste. Este copleşitor impactul pe care-l are acolo mesajul sfârşitului. Duminica trecută am promis că în emisiunea aceasta fratele Branham va relata experienţa sa cu privire la vizita îngerului. Dintre toţi marii evanghelişti recunoscuţi pe plan internaţional care au venit în Europa, cel mai mare impact l-a avut slujba fratelui Branham. S-au strâns mii de oameni chiar şi din ţările vecine, ca să-l audă pe acest bărbat vestind Cuvântul cu autoritatea dată de Dumnezeu. Oamenii mai vorbesc şi astăzi despre vindecările puternice şi minunile care au avut loc, cu nimic mai prejos decât acelea care sunt relatate în cartea Faptelor. Acele adunări de natură apostolică au fost punctul de cotitură în viaţa multora. Noi ne-am dat seama că Isus Hristos este cu adevărat acelaşi ieri, azi şi în veci, în cuvânt şi în fapte. Cei care locuiţi aici în vecinătate ar trebui să ascultaţi măcar odată predicile lui William Branham predicate în ţara aceasta. Departe de noi să înălţăm un om. Noi recunoaştem doar ceea ce a făcut Dumnezeu în această generaţie a timpului de sfârşit și suntem mulţumitori pentru aceste lucruri. Acum este privilegiul meu să vi-l prezint pe omul folosit de Dumnezeu pentru a face străpungerea în această ultimă trezire de restituire. Acum, fratele Branham în interviul cu fraţii din Los Angeles:
[Fr. Kopp spune: „Frate Branham, în cele două mari evanghelizări ale tale din Los Angeles, de la Calvary Temple, am observat că Domnul Isus Hristos a lucrat cu tine într-un mod deosebit prin aceste daruri extraordinare: cunoaşterea gândurilor din inimilor oamenilor şi a bolilor acestora și semnele de vindecare şi minunile care au avut loc. A fost minunat. Suntem interesaţi să auzim mai multe despre această slujbă unică pe care ţi-a dat-o Dumnezeu”.]
Bine, frate Kopp. Să mergem la început. M-am născut în estul Kentucky-ului, într-o micuţă colibă de lemn, lângă Burkesville. Părinţii mei mi-au spus că în dimineaţa naşterii mele a venit o lumină în cameră şi a stat deasupra mea. Ai mei nu erau nişte oameni religioşi. Nu mergeau la nici o biserică. Desigur că acest lucru a stârnit agitaţie între ei. Această lumină m-a urmat întreaga mea viaţă. Recent, ei au fotografiat-o. Probabil că sunteţi familiarizaţi cu această fotografie. Ştiinţa a dovedit că este singura fiinţă supranaturală fotografiată vreodată. După părerea mea, este acelaşi Înger al lui Dumnezeu care a însoţit copiii lui Israel din Egipt în Palestina. Învăţaţi fiind, voi înşivă ştiţi că acela era Îngerul Legământului, nimeni altul decât Domnul nostru Isus Hristos. Când a fost aici pe pământ, descoperit în trup, El nu a pretins că este cineva mare. El a spus: „Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând…”
În Ioan 5, Isus a trecut prin această scăldătoare vestită de la Betesda. Acolo erau mulţi şchiopi, bolnavi, uscaţi care aşteptau mişcarea apei. Ciudat este faptul că El s-a ocupat numai de unul dintre ei. Dar dacă observaţi, El a ştiut unde era persoana respectivă. Tatăl îi arătase. Pe acesta El l-a vindecat. Poate că nu era un invalid. El stătea doar pe un pat, însă Isus l-a vindecat.
Şi mai târziu, în vers. 19 din acelaşi capitol, vedem că iudeii l-au luat la întrebări. Poate că şi astăzi s-ar ridica întrebarea de ce ar trece Dumnezeu printr-un loc unde toţi erau şchiopi, uscaţi şi orbi și nu i-ar vindeca pe toţi. Dar voi cita aici cuvintele Sale. El a spus: „Adevărat, adevărat vă spun, că, Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai”.
Atunci, conform propriilor Sale cuvinte, slujba Lui se baza pe vedeniile pe care le primea de la Tatăl Său. N-ar fi ceva neobişnuit atunci ca slujba Lui să fie continuată cum a făgăduit El ucenicilor: „Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, va face şi el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decât acestea; pentru că Eu mă duc la Tatăl”. El a spus: „Peste puţină vreme lumea nu Mă va mai vedea; dar voi Mă veţi vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul lumii”. Isus Hristos este acelaşi ieri, azi şi în veci. Eu cred că în aceste zile de pe urmă este o confirmare a învierii lui Isus Hristos, care trăieşte în mijlocul poporului Său, făcând aceleaşi semne şi minuni pe care le-a făcut când era pe pământ.
Când aveam şapte ani, ne-am mutat din Kentucky în Indiana, puţin mai departe de unde stăm acum. Pe atunci noi scoteam apă dintr-o fântână care era la câteva străzi în spatele casei. Într-o frumoasă după amiază de septembrie, în timp ce mă întorceam de la cişmea, pe la jumătatea drumului dintre casă şi cişmea – era acolo un plop. Trecând pe acolo, am văzut în copacul acela ceea ce numim noi aici un vârtej de vânt. Fenomenul nu era ciudat pentru acea perioadă a anului în partea aceasta a ţării. Însă vârtejul rămânea în copac. Nu se depărta. Eu m-am oprit să văd ce este. Şi un glas a vorbit din vârtej spunând: „Niciodată să nu fumezi sau să bei sau să-ţi, sau să-ţi întinezi trupul în vreun fel, pentru că vei avea de făcut o lucrare când vei fi mai în vârstă”.
Speriat? Nu este cuvântul potrivit. Am fugit repede acasă spunându-i mamei că mi-a vorbit un om din copac. Ea a crezut că eram prea speriat. M-a pus în pat. Dar de atunci încolo au început să vină vedeniile. Şi când aceasta vine peste mine, se produce o vedenie. Pot spune oamenilor nu este în regulă cu ei și ceea ce trebuie să facă ei în viaţă și păcatele din viaţa lor.
La 37 de ani, într-o noapte mă rugam în camera mea și când m-am ridicat am observat că pe podea era o lumină. Uitându-mă în jur să văd de unde venea lumina, am văzut că venea de sus. Stâlpul de Foc era deasupra şi arunca lumina pe podea. Am auzit pe cineva păşind. M-am uitat. A venit un bărbat în această lumină, în cameră. Avea circa 90 de kg. Avea un păr negru până la umeri și un ten măsliniu. Şi era desculţ.
Sigur că m-am speriat. El mi-a spus: „Nu te teme”. Îndată ce am auzit glasul acela, am ştiut că era aceeaşi voce care-mi vorbise din totdeauna. De data asta era pentru prima oară când îl vedeam în chip omenesc. El a spus: „Eu sunt trimis din prezenţa lui Dumnezeu ca să-ţi spun că tu te vei ruga pentru bolnavi. Slujba ta va fi însoţită de mari semne şi minuni și te vei ruga pentru regi” şi aşa mai departe. Eu i-am spus că sunt un om sărac. Nu am şcoală. Nu voi fi în stare să fac această slujbă. El a spus: „Aşa cum lui Moise i-au fost date două semne pentru confirmarea slujbei sale și ţie îţi vor fi date două semne. Unul din ele va fi rugăciunea pentru bolnavi, minunile, iar celălalt va consta în faptul că vei cunoaşte tainele din inimile oamenilor”.
Eu i-am spus că mă rugasem în privinţa aceasta, pentru că oamenii mi-au spus că slujba aceasta era de la diavol. El a amintit multe versete, de exemplu atunci când Filip l-a întâlnit pe Natanael şi acesta a venit la Isus. Isus i-a spus că fusese sub smochin atunci când l-a găsit Natanael. Şi multe alte versete, ca de exemplu acela cu femeia de la fântână, căreia i-au fost descoperite păcatele atunci când Isus i-a spus că ea a avut cinci bărbaţi. Ea a fugit în oraş şi a spus: „Acesta este Hristos”.
El a amintit multe alte versete. M-a asigurat că va fi întotdeauna cu mine. Frate Kopp, tu şi întreaga lume ştie despre lucrurile care au loc în această slujbă.
Noi ne întrebam dacă eu pot să ţin minte multă vreme viziunile. Cu ceva timp în urmă am avut una – acum circa patru ani, ca să fiu mai exact – despre un băieţel lovit de o maşină şi omorât. El urma să fie înviat din morţi. Eu am spus tuturor despre aceasta, am prorocit în SUA şi Canada. Pe spatele a mii de Biblii a fost notat lucrul acesta. Într-o zi în timp ce am avut evanghelizările în ţările scandinave, am venit prin Finlanda, de la Kuopio. Lângă şosea erau adunaţi un grup de oameni. Am mers să vedem despre ce este vorba. Acolo era băieţelul, scena aceea exact cum îmi fusese arătat. I-am spus fratelui Moore, „Priveşte în Biblia ta şi vezi dacă nu este scena aceea”. „Da!” a spus el. Eu am îngenuncheat şi i-am cerut Domnului nostru Isus să-Şi confirme Cuvântul pe care mi l-a arătat și despre care mi-a spus că se va întâmpla. Băieţelul a fost înviat de Domnul nostru Isus. Astăzi trăieşte şi este sănătos.
Frate Kopp, acestea sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le face azi Domnul nostru Isus în slujba pe care mi-a încredinţat-o. După umila mea părere acestea se întâmplă pentru confirmarea Cuvântului Său. Noi vedem întâmplându-se în timpul acesta lucrurile despre care El a făgăduit că vor avea loc în ziua aceasta”.
Dragi ascultători, sper că aţi fost binecuvântaţi prin această mărturie. Dumnezeu să vă dea harul să cercetaţi Scripturile pentru voi înşivă şi să vedeţi responsabilitatea legată de o astfel de însărcinare. Nu mai ascultaţi de alte glasuri care sunt contra. Să ne rugăm:
Tată ceresc, venim în prezenţa Ta sfântă, cu inimi recunoscătoare, în Numele scump al lui Isus Hristos. Noi recunoaştem ceea ce ai făcut Tu de la începutul timpului. Binecuvântează pe toţi care au auzit această emisiune. Fie ca ei să-şi dea seama cât de târziu este ceasul și să recunoască Cuvântul descoperit al lui Dumnezeu, mesajul sfârşitului. Eu mă rog pentru toate acestea în Numele scump al lui Isus. Amin.
