La o porunc\u0103, o \u00eens\u0103rcinare, este de mare importan\u0163\u0103 s\u0103 ascul\u0163i cu aten\u0163ie pentru a-l \u00een\u0163elege corect pe cel care a dat \u00eens\u0103rcinarea. Este esen\u0163ial s\u0103 auzi \u00eens\u0103rcinarea direct din gura celui care a dat-o \u2014 auzind-o de la altcineva, este posibil s\u0103 se fi ad\u0103ugat deja g\u00e2nduri personale. Cuv\u00e2ntul-cheie este, de asemenea, de o mare importan\u0163\u0103. \u00cen porunca botezului, \u00eens\u0103rcinarea este legat\u0103 direct de \u201eNumele\u201d \u2014 c\u0103ci cei deveni\u0163i credincio\u015fi trebuie boteza\u0163i \u00een acest Nume.<\/p>\n
Deoarece botezul trinitar practicat este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre a\u015fa-numitele \u201ePersoane divine\u201d, vom prezenta pe scurt acest subiect. \u00cen mai multe publica\u0163ii se pune la \u00eendoial\u0103 nu numai modul \u00een care este practicat botezul \u00een general p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, dar chiar \u015fi porunca botezului formulat\u0103 trinitar \u00een Matei 28:19. Dr. Karlheinz Deschner scrie: \u201eIsus nu a cunoscut nici o trinitate. Porunca de a boteza \u00een \u00abNumele Tat\u0103lui, al Fiului \u015fi al Duhului Sf\u00e2nt\u00bb pus\u0103 \u00een gura \u00abCelui \u00eenviat\u00bb \u00een Matei, este declarat\u0103, de cercetarea critic\u0103, \u00een unanimitate, ca fiind o falsificare\u201d (Abermahls kr\u00e4hte der Hahn). Majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a istoricilor bisericii pun aceast\u0103 formulare pe seama p\u0103rin\u0163ilor trinitari ai bisericii.<\/p>\n
Dup\u0103 cum se \u015ftie, evangheliile \u015fi epistolele apostolilor au fost scrise \u00een special \u00een limbile ebraic\u0103 \u015fi aramaic\u0103 \u015fi au circulat \u00een adun\u0103rile locale iudeo-cre\u015ftine. Prima colectare \u015fi ordonare a acestora ca \u015fi canon al Noului Testament \u00een limba greac\u0103 a fost o lucrare a b\u0103rba\u0163ilor proveni\u0163i din p\u0103g\u00e2nism, cu concep\u0163ii trinitare. Aceast\u0103 realitate devine izbitoare atunci c\u00e2nd se cite\u015fte cu aten\u0163ie. \u00cen unele traduceri exist\u0103 chiar \u015fi o ad\u0103ugare \u00een 1 Ioan cap. 5. \u00cen Biblia-Luther (Edi\u0163ia 1968) este scris \u00een nota din josul paginii:<\/p>\n
\u201e\u00cen edi\u0163iile anterioare ale Bibliei, \u00een vers. 7 \u015fi 8, sunt scrise urm\u0103toarele cuvinte: \u00abC\u0103ci trei sunt care m\u0103rturisesc \u00een cer: Tat\u0103l, Cuv\u00e2ntul \u015fi Duhul Sf\u00e2nt \u015fi ace\u015fti trei una sunt.\u00bb, care nu se g\u0103sesc nici \u00een scrierile grece\u015fti \u015fi nici \u00een traducerea proprie a lui Luther\u201d<\/strong>.<\/p><\/blockquote>\n
\u00cen \u201eNovum Testamentum Graece et Latine\u201d de Nestle este redat\u0103 \u00eentr-o not\u0103 din josul paginii versiunea original\u0103 din Matei 28:19, a\u015fa cum a fost dat\u0103 de unul din p\u0103rin\u0163ii bisericii, Eusebiu: \u201eEn to onomati mou\u201d = \u201e\u00een\u0103untru, \u00een Numele Meu\u201d. Aceea\u015fi observa\u0163ie este scris\u0103 \u015fi \u00een \u201eGreek New Testament\u201d, Second edition, 1954, London, Bible House. Porunca botezului formulat\u0103 astfel: \u201e\u2026 \u015fi boteza\u0163i-i \u00een\u0103untru \u00een Numele Meu\u201d<\/strong>, ar fi exclus de la \u00eenceput orice r\u0103t\u0103cire, orice t\u00e2lcuire ulterioar\u0103. Totu\u015fi, Matei 28:19 poate r\u0103m\u00e2ne a\u015fa cum este, c\u0103ci noi \u015ftim c\u0103 Tat\u0103, Fiu \u015fi Duh Sf\u00e2nt nu sunt nume, ci denumiri<\/strong> \u015fi c\u0103 trebuie botezat pe sau \u00een Nume (singular), \u00een\u0103untru \u015fi anume \u00een Numele de Leg\u0103m\u00e2nt nou-testamentar \u00een care Dumnezeu s-a descoperit ca Tat\u0103, \u00een Fiul, prin Duhul Sf\u00e2nt. Acesta este Domnul Isus Hristos. De aceea r\u0103m\u00e2ne adev\u0103rat acest lucru: \u201eEn to onomati mou\u201d = \u201e\u00een\u0103untru \u00een Numele Meu\u201d.<\/p>\n
La fel, este de ne\u00een\u0163eles cum de a fost grecizat Numele Leg\u0103m\u00e2ntului nou-testamentar a\u015fa de important al \u201eDomnului\u201d nostru, Nume \u00een care se g\u0103se\u015fte \u00eentreaga m\u00e2ntuire, \u015fi anume Iah\u015fua = \u201eIahveh-M\u00e2ntuitorul\u201d care a fost schimbat \u00een \u201eIsus\u201d. Cuno\u015ftin\u0163a despre \u00eensemn\u0103tatea adev\u0103rat\u0103 a Numelui s-a pierdut \u015fi anume c\u0103 \u201eIahveh\u201d al Vechiului Testament este \u201eIah\u015fua\u201d al Noului Testament. Noi putem fi recunosc\u0103tori c\u0103 Dumnezeu respect\u0103 \u015fi recunoa\u015fte Numele \u00een fiecare limb\u0103, pentru c\u0103 El \u015ftie despre cine vorbim. Pentru Dumnezeu sunt importante numele \u015fi denumirile pentru c\u0103 prin acestea iese clar \u00een eviden\u0163\u0103 despre cine este vorba. \u00cen Isaia 7:14 \u015fi 9:6 ni se spune c\u0103 Fiul care se va na\u015fte va fi numit Emanuel, adic\u0103, \u201eDumnezeu cu noi\u201d. Asupra Celui care urma s\u0103 se nasc\u0103 \u015fi care este d\u0103ruit ca Fiu, se odihne\u015fte domnia. \u00cen Numele Lui este inclus totul: Minunat, Sfetnic, P\u0103rintele ve\u015fniciilor, Domn al p\u0103cii. Dumnezeu a permis aceast\u0103 ne\u00een\u0163elegere pentru ca El s\u0103 le-o poat\u0103 descoperi numai alor S\u0103i.<\/p>\n
\u00cen botez, cei m\u00e2ntui\u0163i sunt dedica\u0163i \u015fi \u00eenchina\u0163i M\u00e2ntuitorului. M\u00e2ntuitorul are un Nume. Aici este vorba despre Numele care trebuie chemat pentru salvarea sufletului, c\u0103ci este scris: \u201eAtunci oricine va chema Numele Domnului, va fi m\u00e2ntuit\u201d<\/em> (Fap. 2:21). Cuv\u00e2ntul ebraic \u201eyasha\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201eizb\u0103vire\u201d (Exod 14:30 \u2014 Biblia Scofield, pag. 88). \u00cen via\u0163a de credin\u0163\u0103 totul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een acest Nume: m\u00e2ntuire, vindecare, eliberare, etc. \u00cen Numele Lui \u015fi anume \u00een Numele lui Isus (Ia\u015fua), se va pleca orice genunchi \u015fi orice limb\u0103 va m\u0103rturisi c\u0103 El este Domnul (Fil. 2). \u00cen Numele Lui chiar \u015fi dracii le-au fost supu\u015fi celor \u015faptezeci de ucenici (Luca 10:17). \u00cen porunca misionar\u0103, Domnul \u00eenviat a spus: \u201e\u2026 \u00een Numele Meu vor scoate draci\u2026\u201d <\/em>(Mar. 16:17). \u00cen Numele Lui trebuie s\u0103 se propov\u0103duiasc\u0103 tuturor neamurilor poc\u0103in\u0163a \u015fi iertarea p\u0103catelor (Luca 24:47). \u0218i la botez este vorba despre singurul Nume, dup\u0103 cum a spus Petru, c\u0103ci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, \u00een care trebuie s\u0103 fie m\u00e2ntui\u0163i (Fap. 4, 10-12).<\/p>\n
Fiul a venit \u00een Numele Tat\u0103lui (Ioan 5:43a) \u015fi El \u00eensu\u015fi a \u00eemplinit prin botez ceea ce trebuia \u00eemplinit (Mat. 3). Cine nu-L prime\u015fte pe El, chem\u00e2nd Numele Lui, \u00eel prime\u015fte pe \u201ecel\u0103lalt\u201d, cu titlurile lui m\u0103re\u0163e, dar care vine \u00eentotdeauna \u00een numele lui propriu (Ioan 5:43b). \u00cen Ioan 17 este redat\u0103 rug\u0103ciunea Marelui nostru Preot: \u201eAm f\u0103cut cunoscut Numele T\u0103u oamenilor, pe care Mi i-ai dat din lume\u201d<\/em>. (vers. 6), c\u0103ci a\u015fa a fost prezis \u00een Psalm 22:22: \u201eVoi vesti Numele T\u0103u fra\u0163ilor mei, \u015fi Te voi l\u0103uda \u00een mijlocul adun\u0103rii\u201d<\/em>. EL s-a rugat: \u201eSfinte Tat\u0103, p\u0103ze\u015fte, \u00een Numele T\u0103u, pe aceia pe care Mi i-ai dat \u2026 EU le-am f\u0103cut cunoscut Numele T\u0103u, \u015fi li-L voi mai face cunoscut \u2026\u201d<\/em> (Ioan 17:11+26) \u2014 Nume pe care El l-a primit ca mo\u015ftenire (Evrei 1:4). Deci, Numele Fiului este Numele Tat\u0103lui!<\/p>\n
Petru, b\u0103rbatul primului ceas, cel c\u0103ruia Domnul i-a dat cheile \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei cerului, deci o \u00eemputernicire divin\u0103 atotcuprinz\u0103toare, a deschis taina botezului \u00een ziua \u00eentemeierii Bisericii Dumnezeului celui viu, de Rusalii, poruncind: \u201ePoc\u0103i\u0163i-v\u0103, \u015fi fiecare din voi s\u0103 fie botezat \u00een Numele lui Isus Hristos \u2026\u201d<\/em> (Fap. 2:38). Biserica nou-testamentar\u0103 este legat\u0103 pentru totdeauna de acest model original.<\/p>\n
\u00cen cre\u015ftinismul primar \u015fi imediat dup\u0103 timpul apostolilor, numai cei deveni\u0163i credincio\u015fi erau boteza\u0163i, dup\u0103 cum se poruncise \u00een Marcu 16: \u201eCine va crede \u015fi se va boteza, va fi m\u00e2ntuit\u201d<\/em>. Acesta avea loc printr-o singur\u0103 scufundare \u015fi doar \u00een Numele Domnului Isus Hristos (Fap. 2:38 \u2014 Petru la Ierusalim; Fap. 8:16 \u2014 Filip \u00een Samaria; Fap. 19:5 \u2014 Pavel \u00een Efes; etc.) Nu s-a f\u0103cut nici un botez \u00een formula trinitar\u0103, dup\u0103 cum m\u0103rturisesc, \u00een unamitate, toate lucr\u0103rile de istorie ale bisericii.<\/strong> Ioan Botez\u0103torul a predicat poc\u0103in\u0163a poporului \u015fi to\u0163i cei ce se poc\u0103iau de p\u0103catele lor, se l\u0103sau boteza\u0163i \u00een r\u00e2ul Iordan (Mat. 3:1-12). El a f\u0103cut-o \u00eentr-un loc unde era ap\u0103 mult\u0103, a\u015fa se accentueaz\u0103 (Ioan 3:23), adic\u0103 unde locul era suficient de ad\u00e2nc pentru a-l scufunda pe cel botezat. Pentru aceasta apa trebuia s\u0103 fie cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la coapse. \u0218i M\u00e2ntuitorul s-a l\u0103sat botezat ca exemplu pentru m\u00e2ntui\u0163ii Lui. Despre Filip \u015fi famen se spune \u00een Fapte 8: \u201e\u2026s-au pogor\u00e2t am\u00e2ndoi \u00een ap\u0103, \u015fi Filip a botezat pe famen\u201d<\/em> (vers. 39). Nu este scris nic\u0103ieri: \u201e\u2026 \u015fi s\u0103-i stropi\u0163i sau s\u0103-i uda\u0163i pe cei boteza\u0163i\u201d.<\/p>\n
Apostolul nu a spus nimic nici despre vreun na\u015f de botez. Este ciudat c\u0103 stropirea \u015fi udarea au \u00eenceput dup\u0103 introducerea formulei trinitare. Nici m\u0103car o dat\u0103 \u00een \u00eentreaga istorie a bisericii nu au fost stropi\u0163i sau uda\u0163i oamenii la botezul biblic \u00een Numele Domnului Isus Hristos, ci \u00eentotdeauna botezul s-a f\u0103cut prin scufundare. Dup\u0103 cum ar trebui s\u0103 fie cunoscut, botezul nebiblic a fost introdus abia \u00een epoca cre\u015ftin\u0103rii for\u0163ate, f\u0103cute \u00een Imperiul Roman. Popoarele p\u0103g\u00e2ne nu au devenit cre\u015ftine prin predicarea Evangheliei, ci au fost f\u0103cu\u0163i cre\u015ftini cu numele, cu ajutorul puterii de stat, prin stropire sau udare \u00een formula trinitar\u0103, tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, mici \u015fi mari. S-a explicat c\u0103 prin botez cei boteza\u0163i primeau har. Dar ordinea biblic\u0103 este aceasta: mai \u00eent\u00e2i predica, prin care se ofer\u0103 harul, credin\u0163a \u015fi acceptarea harului \u015fi apoi, confirmarea credin\u0163ei \u015fi ascult\u0103rii, prin botez: \u201eCei ce au primit propov\u0103duirea lui, au fost boteza\u0163i\u2026\u201d<\/em> (Fap. 2:41).<\/p>\n
Cel botezat m\u0103rturise\u015fte prin botez c\u0103 lucrarea harului lui Dumnezeu s-a \u00eemplinit \u00een interiorul lui. Mai \u00eent\u00e2i se tr\u0103ie\u015fte iertarea p\u0103catelor, neprih\u0103nirea prin credin\u0163\u0103 \u015fi apoi urmeaz\u0103 botezul. Botezul \u00eenseamn\u0103 leg\u0103m\u00e2ntul unui cuget curat f\u0103cut \u00eenaintea lui Dumnezeu (1 Pet. 3:21). Nic\u0103ieri \u00een Biblie nu scrie c\u0103 prin botez se cap\u0103t\u0103 iertarea p\u0103catelor sau na\u015fterea din nou. Dumnezeu ne-a d\u0103ruit iertarea p\u0103catelor prin moartea lui Hristos ca jertf\u0103 pentru p\u0103cat, prin s\u00e2ngele Mielului lui Dumnezeu care a purtat p\u0103catele lumii. \u00cen botez este confirmat\u0103 experimentarea anterioar\u0103 a iert\u0103rii \u015fi m\u00e2ntuirii.<\/p>\n
Nu exist\u0103 nici m\u0103car un caz \u00een Biblie \u00een care s\u0103 se fi botezat, stropit sau udat \u00een formula trinitar\u0103! Pavel nu numai c\u0103 a botezat corect, dar m\u0103rturise\u015fte c\u0103 el \u00eensu\u015fi a fost botezat astfel: \u201eNu \u015fti\u0163i c\u0103 to\u0163i c\u00e2\u0163i am fost boteza\u0163i \u00een Isus Hristos, am fost boteza\u0163i \u00een moartea Lui?\u201d<\/em> (Rom. 6:3). Indiferent dac\u0103 Matei 28:19 este \u00een forma original\u0103 sau nu \u2014 un lucru este sigur: ucenicii au \u00een\u0163eles bine porunca misionar\u0103 \u015fi au \u00eemplinit-o \u00een mod corect. Dac\u0103 p\u0103rin\u0163ii bisericii au schimbat cuvintele din textul grecesc: \u201eEn to onomati mou\u201d = \u201e\u00cen\u0103untru \u00een Numele Meu\u201d cu formula \u201e\u00cen Numele Tat\u0103lui, al Fiului \u015fi al Duhului Sf\u00e2nt\u201d, atunci au fost am\u0103gi\u0163i \u015fi ispiti\u0163i de du\u015fman \u015fi prin aceasta \u015fi-au atras asupra lor o vin\u0103 grea, care nu se poate repara niciodat\u0103. Ei vor trebui s\u0103 dea socoteal\u0103 \u00een \u201eziua judec\u0103\u0163ii\u201d \u015fi vor suferi consecin\u0163ele. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre trinitate, pe care ei au preluat-o din p\u0103g\u00e2nism, este \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu formula trinitar\u0103 a botezului, atunci cercet\u0103torii critici ar putea avea dreptate \u00een ceea ce prive\u015fte Matei 28:19. Cu toate acestea, copiii lui Dumnezeu, chiar din Evul Mediu cel mai \u00eentunecos \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, mai au credin\u0163a adev\u0103rat\u0103 \u015fi lumina asupra botezului original cre\u015ftin. Biserica lui Isus Hristos a r\u0103mas f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura apostolilor \u2014 desigur, nu ca biseric\u0103 de stat, ci numai ca \u201eturm\u0103 mic\u0103\u201d, ce a fost prigonit\u0103 de biserica de stat.<\/p>\n
La cre\u015ftinarea for\u0163at\u0103, triburi \u00eentregi \u015fi popoare au trebuit s\u0103 accepte religia cre\u015ftin\u0103 prin biseric\u0103, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 o experien\u0163\u0103 personal\u0103 cu Hristos. De altfel, stropirea sau botezul copiilor este p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi o metod\u0103 de constr\u00e2ngere. Un sugar nu poate lua decizii pentru sine. Mul\u0163imea celor ce p\u0103r\u0103sesc biserica de stat confirm\u0103 c\u0103 respectivii nu sunt de acord cu ceea ce s-a f\u0103cut cu ei. Restul r\u0103m\u00e2n ca membri sau ca s\u0103 aib\u0103 parte de o \u00eenmorm\u00e2ntare corespunz\u0103toare \u015fi s\u0103 lase \u00een urm\u0103 o amintire pl\u0103cut\u0103. Dar la credin\u0163a adev\u0103rat\u0103 este vorba despre acceptarea personal\u0103 \u015fi con\u015ftient\u0103 a M\u00e2ntuitorului Isus Hristos, singurul \u00een care se g\u0103se\u015fte m\u00e2ntuirea sufletului. Numai cine \u00cel accept\u0103 \u015fi-L prime\u015fte va fi acceptat \u015fi primit de El. Biblia nu cunoa\u015fte nici un \u201esacrament\u201d \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Isus nu a vorbit niciodat\u0103 despre \u201esacramentul botezului\u201d sau despre alte practici religioase denumite astfel.<\/p>\n
Cei deveni\u0163i credincio\u015fi \u00een urma deciziei personale, se las\u0103 boteza\u0163i printr-o singur\u0103 scufundare, a\u015fa cum este ar\u0103tat \u00een porunca misionar\u0103, care semnific\u0103 \u00eengroparea cu Hristos: \u201e\u2026 fiind \u00eengropa\u0163i \u00eempreun\u0103 cu El, prin botez, \u015fi \u00eenvia\u0163i \u00een El \u015fi \u00eempreun\u0103 cu El, prin credin\u0163a \u00een puterea lui Dumnezeu, care L-a \u00eenviat din mor\u0163i\u201d. <\/em>(Col. 2:12-13). Numai cine a murit \u00eempreun\u0103 cu Hristos \u2014 cine a renun\u0163at la \u201eeul\u201d personal \u2014 se poate l\u0103sa \u201e\u00eengropat\u201d \u00eempreun\u0103 cu El; acest lucru este simbolizat prin scufundarea total\u0103 a trupului. Ridicarea din \u201emorm\u00e2ntul de ap\u0103\u201d arat\u0103 c\u0103 cel botezat a \u00eenviat \u00eempreun\u0103 cu Hristos \u015fi tr\u0103ie\u015fte o via\u0163\u0103 nou\u0103 cu El (Rom. 6:4).<\/p>\n
Prin botezul \u00een ap\u0103 cel devenit credincios recunoa\u015fte c\u0103 a primit credin\u0163a de la Dumnezeu. \u00cen botezul Duhului, Dumnezeu recunoa\u015fte c\u0103 a primit credin\u0163a celui devenit credincios. Biblia cunoa\u015fte numai botezul celor care au ajuns la credin\u0163a \u00een Isus Hristos ca M\u00e2ntuitor personal prin auzirea unei predici. Credin\u0163a vine prin predic\u0103 \u015fi predica vine din Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu (Rom. 10:14-17). Cine argumenteaz\u0103 c\u0103 temnicerul din Fapte cap. 16 a fost botezat \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 casa lui \u015fi prin aceasta se presupune c\u0103 acolo erau \u015fi copii, ar trebui s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 \u00een\u0163elegerea unei predici cere o anumit\u0103 maturitate. C\u0103ci este scris: \u201e\u015fi i-au vestit Cuv\u00e2ntul Domnului, at\u00e2t lui c\u00e2t \u015fi tuturor celor din casa lui\u201d<\/em> (Fap. 16:32). Abia dup\u0103 aceea se spune c\u0103 el \u015fi to\u0163i ai lui s-au l\u0103sat boteza\u0163i dup\u0103 ce crezuser\u0103 (Fap. 16:33). \u0218i aici a venit mai \u00eent\u00e2i predica din care s-a n\u0103scut credin\u0163a \u015fi apoi s-a f\u0103cut botezul.<\/p>\n
Porunca misionar\u0103 a botezului trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi executat\u0103 \u00een conformitate cu practica apostolilor din cre\u015ftinismul primar. Cine repet\u0103 porunca botezului ca pe o formul\u0103 magic\u0103, nu a \u00een\u0163eles deloc despre ce este vorba. Iar cine argumenteaz\u0103 c\u0103 sunt mai importante cuvintele lui Isus dec\u00e2t ale apostolilor, sau chiar mai mult, c\u0103 exist\u0103 o contrazicere \u00eentre ele, acela submineaz\u0103 \u00eentregul fundament al bisericii nou-testamentare. Fiecare cuv\u00e2nt din Biblie este Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, care r\u0103m\u00e2ne \u00een veci. La Dumnezeu nu conteaz\u0103 nici o argumenta\u0163ie, nici o metod\u0103, tez\u0103, antitez\u0103 sau sintez\u0103 \u2014 pentru El \u015fi ai S\u0103i este valabil numai A\u015fa vorbe\u015fte Domnul din Cuv\u00e2ntul Lui. Erorile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 nu se pot sus\u0163ine singure; ele trebuie amestecate cu ceva adev\u0103r \u015fi a\u015fa rezult\u0103 o minciun\u0103 care doar seam\u0103n\u0103 cu adev\u0103rul. Astfel unii r\u0103m\u00e2n doar la tema \u201eBotezului\u201d, iar al\u0163ii r\u0103m\u00e2n la adev\u0103rul \u015fi practica corect\u0103 a botezului.<\/p>\n
Practica botezului \u00een cre\u015ftinismul primar este confirmat\u0103 \u00een multe lucr\u0103ri de istorie a bisericii, printre care \u015fi \u00een \u201eKatolicka Encyklopedia\u201d a Universit\u0103\u0163ii din Lublin\/Polonia (pag. 354), din al c\u0103rei comitet de onoare face parte chiar \u015fi Karol Wojtyla, adic\u0103 papa Ioan Paul al-II-lea.<\/p>\n
\u00cen\u0163elegerea corect\u0103 vine atunci c\u00e2nd Domnul Cel \u00eenviat ne poate vorbi prin Duhul Sf\u00e2nt, a\u015fa cum a vorbit atunci cu ucenicii Lui despre lucrurile privitoare la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu (Fap. 1:1-3) \u015fi ne poate ar\u0103ta \u00eemplinirea Scripturilor, ca ucenicilor pe drumul Emausului (Luca 24). Cunosc\u0103torii limbilor ebraic\u0103, greac\u0103 \u015fi latin\u0103 au ajuns la concluzii diferite. Deci, cuno\u015ftin\u0163a intelectual\u0103 \u015fi cunoa\u015fterea limbilor nu este de ajuns; trebuie s\u0103 fie descoperit de Duhul lui Dumnezeu.<\/strong><\/p>\n
Cum se poate c\u0103, \u00een general, se \u015ftie cum s-a f\u0103cut botezul pe timpul apostolilor \u015fi totu\u015fi se r\u0103m\u00e2ne \u00een practica nebiblic\u0103 a acestuia? Cine a gre\u015fit? Apostolii care au primit porunca misionar\u0103 din gura Domnului \u00eenviat \u015fi au fost trimi\u015fi chiar de El, cu siguran\u0163\u0103 n-au gre\u015fit! Dup\u0103 \u00eenvierea Sa, El a fost cu ei \u015fi i-a \u00eenv\u0103\u0163at timp de patruzeci de zile despre toate. Cei care s-au \u00een\u015felat au fost \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii bisericii care nu L-au cunoscut deloc pe Domnul \u015fi, odat\u0103 cu ei, to\u0163i aceia ce continuau o tradi\u0163ie pe care nici unul nu o poate dovedi biblic. Cre\u015ftinii fideli Bibliei cred ceea ce a poruncit Domnul \u00eenviat \u015fi ceea ce au f\u0103cut apostolii trimi\u015fi de El. Conform Faptelor apostolilor, Biserica cre\u015ftin\u0103 primar\u0103 este modelul valabil pentru toat\u0103 perioada de har a bisericii nou-testamentare (Fap. 2:42).<\/p>\n
Oamenii \u015fi-au f\u0103cut mereu g\u00e2nduri despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura trinitar\u0103 \u015fi despre botezul trinitar. Vrem s\u0103 accept\u0103m \u00een continuare ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile str\u0103ine, nebiblice, s\u0103 fie prezentate ca biblice? S\u0103 fie valabil \u00een continuare ceea ce este prezentat ca fiind cre\u015ftin, dar nu este de la Hristos \u015fi nu are nici o leg\u0103tur\u0103 cu El? Are voie s\u0103 fie numit \u201eapostolic\u201d, ceva despre care apostolii nu au \u015ftiut nimic \u2014 de exemplu, a\u015fa-numita \u201em\u0103rturie a credin\u0163ei apostolice\u201d sau lucrarea total nebiblic\u0103 numit\u0103 \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura celor doisprezece apostoli\u201d, cunoscut\u0103 ca \u201eDidahia\u201d? \u00cenaintea lui Dumnezeu este valabil numai ceea ce spune Biblia \u015fi nu ceea ce se hot\u0103re\u015fte \u00een concilii sau prin tot felul de dogme care nu sunt altceva dec\u00e2t legende. Din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre cele-trei-persoane a rezultat practica botezului trinitar \u015fi din \u00een\u0163elegerea gre\u015fit\u0103 a poruncii botezului a urmat \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre persoanele diferite. Ambele sunt str\u0103ine Bibliei \u015fi practicii apostolilor.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura trinitar\u0103 \u015fi botezul trinitar sunt temelia \u015fi st\u00e2lpii care sus\u0163in biserica de stat. Vorbind din punct de vedere biblic, aici este vorba despre \u201eSemnul fiarei\u201d \u2014 semnul \u201ebisericii-mam\u0103\u201d, semn care este purtat de toate \u201ebisericile-fiice\u201d.<\/strong><\/h3>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La o porunc\u0103, o \u00eens\u0103rcinare, este de mare importan\u0163\u0103 s\u0103 ascul\u0163i cu aten\u0163ie pentru a-l \u00een\u0163elege corect pe cel care a dat \u00eens\u0103rcinarea. Este esen\u0163ial s\u0103 auzi \u00eens\u0103rcinarea direct din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1632,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[38],"tags":[],"class_list":["post-1619","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole"],"rttpg_featured_image_url":{"full":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",1280,847,false],"landscape":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",1280,847,false],"portraits":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",1280,847,false],"thumbnail":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez-150x150.jpeg",150,150,true],"medium":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez-300x199.jpeg",300,199,true],"large":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez-1024x678.jpeg",810,536,true],"1536x1536":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",1280,847,false],"2048x2048":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",1280,847,false],"post-thumbnail":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",620,410,false],"merlin-thumbnail-small":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",360,238,false],"merlin-header-image":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",378,250,false],"merlin-slider-image":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",665,440,false],"merlin-category-posts-widget-small":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",113,75,false],"merlin-category-posts-widget-medium":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",227,150,false],"merlin-category-posts-widget-large":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",491,325,false],"tzwb-thumbnail":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",80,53,false],"themezee-related-posts":["https:\/\/ultimachemare.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/botez.jpeg",378,250,false]},"rttpg_author":{"display_name":"admin","author_link":"https:\/\/ultimachemare.ro\/?author=1"},"rttpg_comment":0,"rttpg_category":"Articole<\/a>","rttpg_excerpt":"La o porunc\u0103, o \u00eens\u0103rcinare, este de mare importan\u0163\u0103 s\u0103 ascul\u0163i cu aten\u0163ie pentru a-l \u00een\u0163elege corect pe cel care a dat \u00eens\u0103rcinarea. Este esen\u0163ial s\u0103 auzi \u00eens\u0103rcinarea direct din […]","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ultimachemare.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1619","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ultimachemare.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ultimachemare.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ultimachemare.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ultimachemare.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1619"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/ultimachemare.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1619\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ultimachemare.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1632"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ultimachemare.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1619"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ultimachemare.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1619"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ultimachemare.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1619"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}