Hristos a murit ca să-i salveze pe păcătoși – de William Branham

Nu demult am fost criticat pentru că am botezat un bătrân aici, în piscină. Am mers la el, era un om cumsecade. Am avut privilegiul să-i conduc toată familia la Hristos, toți sunt, acum, creștini. Mi-a plăcut de el, era simpatic, așa că m-am dus la el și i-am spus: „Tataie, nu vrei să devii creștin?” El mă iubește. A zis:

– Frate Branham, m-aș face creștin după ce mă fac suficient de bun.
– Îți spun eu ce să faci, tataie. Uită-te în jur și spune-mi care-i suficient de bun, că vreau să-l văd și eu. Hristos n-a venit să-i mântuiască pe cei buni. El a venit să-i salveze pe cei răi.

Dacă te vezi bun, atunci Hristos n-a venit să te salveze. El a venit să-i salveze pe cei care sunt răi. Hristos a murit ca să-i mântuiască pe cei păcătoși.

El a zis:

– Păi, eu fumez.
– Eu nici măcar nu le voi pomeni.
– Am încercat să renunț, frate Branham.
– Bine, nu vom vorbi despre țigări. Nu mai vorbi despre ele, lasă-le-n pace. Vreau să te întreb ceva.
– Bine, despre ce e vorba?
– Crezi tu că există un Dumnezeu?
– Sigur că da, cred. Cred la fel de ferm ca și tine, frate Branham.
– Crezi tu că același Dumnezeu s-a făcut trup și a locuit printre noi, în persoana lui Isus Hristos, ca să mântuiască omul?
– Da, eu cred asta.
– Și că El a murit ca să mântuiască păcătoși ca tine și ca mine?
– Da, eu cred asta.
– Știi cum e? Noi toți suntem ca într-o închisoare și niciunul dintre noi nu-l poate scăpa pe altul. Fiecare om născut în lumea asta a fost născut în păcat, zămislit în fărădelege, a venit în lume spunând minciuni. De la început, omul este decăzut.

Cineva m-a întrebat zilele trecute: „Frate Branham, din punct de vedere fizic, o fi vreo diferență între Adam și Eva și copiii lor de astăzi?” Am zis: „Nu vor fi identici”. A întrebat: „Vrei să zici că Eva n-ar fi ca fiicele ei de astăzi, iar Adam n-ar fi cum sunt fiii lui de astăzi?” I-am răspuns: „Nu vor fi identici în toate privințele”. A zis: „Care ar fi deosebirea?” I-am spus: „Ei n-ar avea ombilic. Ei au fost creați. N-au fost atașați de nimeni”.

Orice este născut în această lume poartă semnul acela, iar asta arată, de la început, că este un decăzut. Așa este. „Sigur, există o diferență. Ei nu ar avea ombilic. Ei n-au fost legați la nicio femeie, prin care să vină pe lume”. Dumnezeu i-a făcut.

Am spus:

– Vreau să spun ceva. Dintre toți oamenii din această „închisoare”, care este sfânt? Cine este acela care n-a fost născut dintr-o relație sexuală? Cine-l poate ajuta pe altul? Suntem toți în aceeași temniță. Dar Dumnezeu s-a făcut una dintre făpturile Sale și a venit evitând relația sexualăs, prin sângele sfânt pe care l-a făcut El însuși și prin acel sânge ne-a răscumpărat. Crezi asta, tataie?
– Cred asta.
– Hristos a murit pentru oameni răi ca tine. Tu nu poți face nimic. El îți oferă. Tu n-o poți merita. Nu poți face nimic ca s-o primești. El ți-o oferă, pur și simplu. Ești dispus să primești ceea ce a făcut El pentru tine, ca să te scape de iad?
– O voi face. Dar de-aș putea să scap de aceste țigări.
– Țigările își vor purta singure de grijă. Nu despre asta te întreb eu. Eu nu sunt un legalist. Eu cred în har. „Tot ce-Mi dă Tatăl, va ajunge la Mine”. Dacă vei crede asta din toată inima…
– O cred din toată inima.
– Atunci o vei primi, pe baza acestora, și anume că nu ești vrednic, ci El este Cel vrednic. Nu privi la tine; privește la El, căci tu nu poți să faci nimic pentru tine. Privește la Cel ce a făcut ceva pentru tine. Cum e cu El?
– Oh, El este vrednic.
– Asta este, atunci acceptă ce-ți dă El.
– Accept.

Și l-am botezat în Numele lui Isus Hristos. A plecat de acolo și și-a aprins o țigară. Acum câteva sătpămâni am fost pe la el. Văzusem o vedenie într-o noapte, despre un brad tăiat, întors invers. Am văzut niște scânduri bătute-n cuie pe el. Chiar lângă ultima, era o scândură mai deosebită. Iar sub ea, copacul s-a rupt, fix acolo. Și un glas a spus: „Ar fi trebuit să fii tu” sau „Ai fi fost tu”. Iar tataie Cox a căzut, și-a distrus spatele acolo. În dimineața următoare i-au adus țigările, pe când era el în pat, dar dorința îl părăsise. Cu săptămâni în urmă! N-a mai încercat niciuna, nu-i mai trebuie. L-am văzut, de ceva vreme, acum câteva săptămâni, când mâinile îi erau maro de la atâtea țigări, iar acum nu mai suportă nici fumul lor.

Puneți pe primul plan lucrurile importante! Nu încercați să vă faceți buni; sunteți răi de la început și nu puteți face nimic. Există o linie de separație și toți oamenii sunte de aceeași parte.

62-1007 – Cheia pentru ușă
   

Distribuie această postare.