Desțeleniți-vă un ogor nou și nu semănați între spini – de Ewald Frank

Stimați ascultători, vă salut călduros, în Numele scump al Domnului, cu cuvântul din Ieremia 4:3b: „Desțeleniți-vă un ogor nou și nu semănați între spini!” Acest cuvânt ne aduce aminte, mai întâi, de Geneza 3:18, atunci când Domnul Dumnezeu a blestemat pământul, zicând: „spini și pălămidă să-ți dea …!” Atunci când Dumnezeu era pe cale de a elibera poporul Israel, El S-a descoperit lui Moise într-o flacără de foc, care ieșea din mijlocul unui rug (Exodul 3).

Isus Hristos a luat blestemul asupra Lui și l-a schimbat în binecuvântare. În Matei 27:29a, citim: „Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap..”. În Ioan 19:5a+6 este scris: „Isus a ieșit deci afară, purtând cununa de spini și haina de purpură… Când L-au zărit preoții cei mai de seamă și aprozii, au început să strige: „Răstignește-L! Răstignește-L!” „Luați-L voi și răstigniți-L”, le-a zis Pilat, „căci eu nu găsesc nicio vină în El”. El a luat blestemul asupra Lui, pentru ca noi să devenim părtași ai binecuvântărilor Sale.

În Luca 8, Domnul ne spune pilda semănătorului; iar acolo este scris: „o altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea și au înecat-o. O altă parte a căzut pe pământ bun și a crescut și a făcut rod însutit”. Apoi, citim: „După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: «Cine are urechi de auzit, să audă»”. El a spus acest lucru după ce a vorbit despre pământul bun pe care a căzut sămânța. Textul nostru este: „Desțeleniți-vă un ogor nou…!” – prelucrați ogorul și pământul pe care nu a mai fost semănat. „A desțeleni” înseamnă a pregăti un ogor pentru a fi arabil. În vederea desțelenirii, Domnul dă prorocului următorul îndemn: „… și nu semănați între spini!” De fiecare dată când Domnul Dumnezeu a făcut ceva nou pe pământ, El Și-a însărcinat robii să are un ogor nou, înainte de a avea loc însămânțarea. Așa a fost în timpul reformei și în timpul fiecărei noi treziri. Domnul Isus a tâlcuit pilda cu următoarele cuvinte: „Sămânța, care a căzut între spini, închipuiește pe aceia care, după ce au auzit Cuvântul, își văd de drum, și-L lasă să fie înăbușit de grijile, bogățiile și plăcerile vieții acesteia, și n-aduc rod care să ajungă la coacere”. La unii, sămânța Cuvântului a fost semănată în trecere și a venit diavolul și le-a furat-o; diavolul a venit și le-a furat-o, iar astfel de oameni nu ajung să creadă. La alții, sămânța Cuvântului cade pe un pământ stâncos și nu poate prinde rădăcină. Ei cred o perioadă de timp, dar la cea mai mică încercare, ei cad. La următorii, sămânța a căzut între spini și nu pot aduce rod. Dar, despre ultima categorie se spune: „Sămânța, care a căzut pe pământ bun, sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl țin într-o inimă bună și curată, și fac roadă în răbdare”.

Din cuvântarea lui Isus rezultă patru posibilități. Noi ne punem întrebarea: de care grupă aparținem? Primilor trei, la ce le-a folosit să audă Cuvântul? Pentru ei a fost inutil, deoarece nu au avut premisele pentru a aduce rod. Ei nu au înțeles și nu au recunoscut importanța seminței Cuvântului și nu erau dispuși să stea liniștiți, ca să fie arat ceva nou.

Nouă ne trece prin șira spinării și prin măduva oaselor atunci când cititm avertismentul apostolului, din Evrei capitolul 6. El dă mărturie despre niște credincioși care s-au făcut părtași Duhului Sfânt și au gustat Cuvântul prețios al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor și care totuși, au întors spatele și au căzut, fiind cu neputință să fie înnoiți iarăși în mintea lor și aduși la pocăință, fiindcă ei răstignesc din nou pe Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit. Există mii de oameni care trăiesc în această stare, fără ca ei s-o știe. Ei nici nu se gândesc să se întoarcă înapoi la învățăturile lui Hristos și ale apostolilor. Ei se împotrivesc Duhului lui Dumnezeu și calcă în picioare descoperirile Domnului, trecând pe lângă vorbirile lui Dumnezeu ca și cum nu ar fi vorba de ei. Și totuși, ei au avut experiențele lor, așa cum este scris în Evrei 6. Ei dau mărturie și vorbesc despre trăirile lor, la timpul potrivit sau nepotrivit. Dar, ei nu amintesc faptul că au lepădat piatra unghiulară și nu au recunoscut împlinirea Scripturii. Ei nici măcar nu observă acest lucru. Asemenea evreilor și conducătorilor poporului din vremea lui Isus, peste tot se așteaptă venirea lui Mesia. Dar, pe de altă parte, lucrarea Domnului și vorbirea lui Dumnezeu se pune și în acest timp, în seama diavolului, numai pentru că nu s-a întâmplat așa cum au presupus unii, cu toate că este păcatul împotriva Duhului Sfânt să spui că lucrarea lui Dumnezeu este lucrarea diavolului.  

Nu este suficient să mărturisim că am primit Duhul Sfânt. Noi trebuie să ne confruntăm cu învățătura Cuvântului, toți spinii și mărăcinii trebuie smulși, trebuie să arăm un ogor nou, pentru a semăna sămânța prețioasă a Cuvântului. Numai atunci vom putea cuprinde învățăturile despre Dumnezeire, botez și cina Domnului și vom recunoaște sensul Cuvântului profetic.

Domnul Dumnezeu ne spune prin prorocul Osea: „Semănați potrivit cu neprihănirea și veți secera potrivit cu îndurarea. Desțeleniți-vă un ogor nou! Este vremea să căutați pe Domnul, ca să vină și să plouă dreptatea peste voi” (traducerea germană). Cât de des se cântă cântarea: „Ploaia binecuvântărilor să cadă”! În credincioșia Lui, Domnul Dumnezeu a trimis ploaia timpurie și târzie. El veghează asupra Cuvântului Său la semănat, dăruind creșterea și El va aduce rodul la coacere.

Dar, totuși, nu putem trece în mod ușuratic pe lângă avertizarea din Evrei 6:7-8. Aici este scris: „Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el, și rodește o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare de la Dumnezeu. Dar dacă aduce spini și mărăcini, este lepădat și aproape să fie blestemat, și sfârșește prin a i se pune foc”. Bineînțeles că despre acest cuvânt nu se predică des. Peste tot se vorbește despre ploaia binecuvântărilor și se vorbește cu o mare plăcere despre faptul că Duhul a căzut ca pe un pământ uscat. Dar cine este atent la ceea ce crește? Unde găsești roadele Duhului Sfânt, rodul însutit despre care a vorbit Domnul Isus? Nu au răsărit deseori spini și mărăcini? Ploaia binecuvântărilor și-a îndeplinit scopul real numai atunci, când ogorul a fost arat din nou, spinii și mărăcinii au fost îndepărtați și a fost semănată adevărata sămânță a Cuvântului descoperit conform făgăduinței pentru acest timp. La ce ajută ploaia dacă ogorul nu este pregătit și servește doar pentru a crește pe el spini și mărăcini?!

Atunci când privim la un câmp de grâu, vedem că neghina și grâul sunt împreună. În cuvântarea de pe munte, Domnul Isus a zis: „… căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți”.

Tema noastră este: „Desțeleniți-vă un ogor nou și nu semănați între spini!” Nu a fost Domnul Dumnezeu Acela care în diferite perioade Și-a trimis robii ca să are ogoare noi?! El i-a zis prorocului Ieremia: „Iată, astăzi te pun … ca să smulgi și să tai, să dărâmi și să nimicești, să zidești și să sădești”. Adevărații robi ai lui Dumnezeu au trebuit ca mai întâi să smulgă și să nimicească tot ceea ce nu era conform Cuvântului și voii lui Dumnezeu, apoi au arat un ogor nou și au semănat sămânța prețioasă a Cuvântului. Din acest punct de vedere, trebuie să ne uităm la slujba fratelui Branham, care a indicat foarte des înspre faptul că nu este suficient să primești doar ploaia binecuvântărilor duhovnicești și să folosești darurile, căci Domnul Isus le va spune multora în ziua aceea: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege” – cu toate că au folosit darurile Duhului.

Stimați ascultători, fie ca Dumnezeu să ne dăruiască har tuturor, ca să fim pregătiți să recunoaștem că și în timpul nostru a avut loc o desțelenire pe pământul lui Dumnezeu și ogorul a devenit arabil și sămânța Cuvântului, făgăduințele pentru acest timp au fost semănate! La însămânțare, trebuie să fim atenți ca pământul să fie arat și pregătit, ca să crească rod însutit.

Doresc să închei cu cuvintele lui Isus: „Cine are urechi de auzit, să audă!” Binecuvântarea lui Dumnezeu să fie cu voi toți! În Numele lui Isus! Amin!


Puteți să și ascultați traducerea predicii AICI

Distribuie această postare.