Cortul descoperirii din afara taberei – de Ewald Frank

Stimați ascultători, vă salut călduros, în Numele scump Isus!

Mulțumesc tuturor celor care mi-au scris! De fiecare dată, ne bucurăm să auzim de aceia care sunt cuprinși de lucrarea lui Dumnezeu din acest timp.

Astăzi dorim să vorbim despre vorbirea lui Dumnezeu cu poporul Său, iar pentru aceasta, citim din Exodul 33:7: „Moise a luat cortul lui și l-a întins de fiecare dată afară din tabără, la o depărtare oare care și l-a numit Cortul Descoperirii. Și toți cei ce întrebau pe Domnul, se duceau la Cortul Descoperirii, care era afară din tabără” (traducerea germană Hermann Menge – n.tr.). În toate timpurile, oamenii au avut posibilitatea de a afla voia lui Dumnezeu și de a-L întreba pe Domnul. În acest text, ne este arătat felul de vorbire al lui Dumnezeu cu poporul Său.

În acele zile, Moise era prorocul lui Dumnezeu, care putea păși în prezența Domnului, pentru a primi descoperirile de la El. Apoi, el mergea înaintea poporului, dând mai departe descoperirile.

Din textul citit, reiese clar: Cortul Descoperirii se afla în afara taberei lui Israel. Aici este o lecție foarte importantă, pe care trebuie s-o învățăm cu toții, în acest timp. Așa cum atunci, locul descoperirii divine se afla în afara taberei lui Israel, așa și astăzi, locul descoperirii divine este în afara taberelor creștine și în afara denominațiilor creștine. Acest lucru este greu de înțeles pentru oameni, căci fiecare este de părere că Dumnezeu Se descoperă și vorbește în tabăra lor; dar, deja atunci, toți cei care doreau să-L întrebe pe Domnul trebuiau să iasă afară din tabăra lor.

Moise, prorocul lui Dumnezeu, a lucrat în conformitate cu ceea ce i-a spus Dumnezeu. Și astfel, el a întins Cortul la o depărtare oarecare de tabără. Acolo, Însuși Domnul cobora în stâlpul de nor și de foc, vorbind cu robul Său.

Dacă a fost vreodată un timp în care Dumnezeu trebuia întrebat, atunci este acum.

În diferitele tabere creștine vorbesc predicatorii și evangheliștii, fără ca ei să fi fost în Cortul Descoperirii. Dar, noi avem cu toții dreptul să auzim glasul lui Dumnezeu în ceea ce privește Cuvântul și lucrarea Lui din acest timp. Pentru a putea percepe ce a descoperit Dumnezeu robului și prorocului Său în acest timp și noi trebuie să ieșim afară din tabăra noastră, ca și copiii lui Israel, pentru a-L întreba pe Domnul, în locul descoperirii Sale, devenind conștienți de vorbirea Lui. Calea lui Dumnezeu cu poporul Său este în afara oricărei tabere în care s-au adunat credincioșii. În Evrei 13:12-13 ne este spus: „De aceea și Isus, ca să sfințească norodul cu însuși sîngele Său, a pătimit dincolo de poarta cetății. Să ieșim dar afară din tabără la El și să suferim ocara Lui”  (traducerea germană Hermann Menge – n.tr.). În ultima scrisoare către epoca din Laodicea este scris că Hristos este afară la ușă și bate, iar toți cei care aud glasul Lui, trebuie să iasă afară, pentru a auzi și înțelege ceea ce descoperă El în acest timp.

De fiecare dată când Dumnezeu a făcut ceva nou, s-a întâmplat în afara taberelor ridicate. Adunările „de trezire” ale lui Ioan Botezătorul nu au avut loc în tabăra cărturarilor, nici în tabăra fariseilor sau a saducheilor, ci în afara tuturor organizațiilor evreiești. Domnul Isus nu a aparținut de nicio direcție de credință evreiască. El a venit la ai Săi, dar ai Săi nu L-au primit. El nu a avut un loc unde putea să-Și culce capul. El S-a culcat și S-a descoperit în afara taberelor existente. Fiecare descoperire divină are loc tot în afara organizațiilor existente. În timpul Reformei, Dumnezeu a făcut ceva puternic, dar lucrarea Lui a fost respinsă de biserica de atunci, zicând că este de la diavolul. Iar toți cei care au avut parte de acea trezire, de acea lucrare, au fost blestemați și excomunicați. Dacă astăzi privim în urmă, noi știm că Dumnezeu a fost Acela care în acele zile Și-a ridicat Cortul Descoperirii în afara taberelor existente, vorbind cu robul Lui, Martin Luther, într-un mod deosebit. Prin puterea chemării divine, el a propovăduit oamenilor voia lui Dumnezeu conform Cuvântului Domnului. Dar, nu după mult timp, au apărut tabere creștine noi; însă, Domnul a plecat din mijlocul lor, ridicându-Și Cortul Descoperirii altundeva. Cei care au rămas în urmă credeau că El Se mai află încă în mijlocul lor, dar, Dumnezeu niciodată nu Și-a putut descoperi și împlini voia Sa într-o biserică existentă.

După trezirea puternică din timpul Reformei, s-a format o nouă organizație. Domnul nu S-a mai putut descoperi în mijlocul lor. Dintr-odată a apărut un bărbat cu numele John Wesley, cu care Domnul vorbea într-un mod deosebit, descoperindu-i ceea ce trebuia să se întâmple conform planului de mântuire, în afara tuturor taberelor creștine. El a fost un bărbat al lui Dumnezeu care purta ocara lui Hristos în afara bisericilor, intrând în Cortul Descoperirii Celui Atotputernic, primind Cuvântul lui Dumnezeu pentru timpul lui.

Ca în toate timpurile, și astăzi, oamenii care vor să-L întrebe pe Domnul trebuie să meargă afară, la locul descoperirii. Căile lui Dumnezeu cu ai Săi rămân neschimbate.

După trezirea sub John Wesley, a fost formată o nouă organizație creștină. Dar, Cortul Descoperirii nu mai era în mijlocul lor, căci fiecare comunitate creștină decide ceea ce ea crede și învață și nu este pregătită să meargă înainte, avansând în cunoștință și lucrarea Duhului.

Așadar, noi putem privi în urmă și putem observa că Dumnezeu a făcut mereu un început nou, în afara organizațiilor existente, pentru a descoperi adevăruri biblice noi. Noi știm că, în perioade de timp diferite, până în timpul nostru, Domnul Isus a folosit bărbați, cărora le făcea de cunoscut voia Sa.

La începutul secolului a izbucnit trezirea penticostală. Ei erau conștienți că Domnul Și-a ridicat Cortul Descoperirii în mijlocul poporului Său. Dar chiar și din acea trezire au rezultat adunări diferite, iar Trupul lui Isus Hristos a fost sfâșiat. În fiecare tabără, descoperirile specifice organizației sunt propovăduite ca fiind obligatorii.

Dar unde este ridicat în acest timp Cortul Descoperirii Dumnezeului Celui viu? Unde sunt oamenii care-L caută pe Domnul cu o inimă sinceră și-L întreabă? Sau nu a vorbit Dumnezeu în acest timp?! Nu Și-a ridicat El din nou Cortul Descoperirii?! Nu a vorbit El prin robul și prorocul Lui?! Noi putem depune mărturie cu siguranța Dumnezeului Atotputernic că Domnul S-a descoperit în stâlpul de nor și de foc, vorbind cu fratele Branham, în același fel ca și cu Moise. Dumnezeu nu S-a schimbat.

Dacă cineva dintre noi are dorința sinceră de a-L întreba pe Domnul, acela trebuie să părăsească tabăra proprie și să recunoască că Domnul, în harul și mila Lui, Se coboară și vorbește cu noi prin Cuvântul Lui descoperit.

Stimați ascultători, fie ca Domnul să reușească să ne adune pe toți în fața Cortului Descoperirii, după ce ne-am părăsit taberele noastre, pentru a auzi glasul Domnului din acest timp! Nici noi nu dorim să întrebăm pe un om, ci pe Domnul. Nu a primit răspuns de la Dumnezeu fiecare israelit, ci așa cum este scris: „Domnul vorbea cu Moise, așa cum vorbește un prieten cu prietenul lui”. Dar, el împărtășea poporului toate cuvintele primite de la Domnul. Așa s-a întâmplat în slujba tuturor robilor lui Dumnezeu de-a lungul secolelor și așa s-a întâmplat în slujba fratelui Branham.

Să ne rugăm:

Doamne Dumnezeul nostru, noi vrem să Te întrebăm pe Tine! Răspunde-ne prin descoperirea Duhului Tău și a Cuvântului Tău! Dăruiește har ca mulți să iasă afară din toate taberele! Noi Îți mulțumim pentru toate Cuvintele descoperirii! Binecuvântează-Ți copiii pretutindeni! Te rog, în Numele lui Isus! Amin.


Distribuie această postare.