Biblia – cea mai citită carte din lume

Biblia – cea mai citită carte din lume

Introducere în planul lui Dumnezeu de mântuire

Printre cărţile de largă circulaţie pe glob, Biblia se situează de departe pe primul loc. Doar între anii 1960 şi 2010 au fost vândute 3,9 miliarde de exemplare în toată lumea. Asociaţia Mondială a Societăţilor Biblice (United Bible Societies – UBS) a anunţat că până în luna ianuarie 2015 Biblia fusese tradusă în 563 de limbi şi dialecte. Biblia este singura carte care oferă informaţii asupra unei perioade care se întinde de la începutul timpului până la evenimentele care se vor petrece la vremea sfârşitului. În ea a fost scrisă dinainte întreaga istorie a omenirii. Chiar şi evenimentele actuale sunt prezise în prorocia biblică din Vechiul şi Noul Testament.

Această expunere se adresează tuturor oamenilor cu bunăvoinţă din toate naţiunile şi limbile de pe faţa pământului. Sunt oameni care pe lângă cele şase mari religii: creştinismul, iudaismul, islamismul, taoismul, budismul şi hinduismul, au adăugat şi altele, numărul religiilor mondiale ajungând la douăsprezece.

Aşa că este pe deplin înţeles faptul că toţi oamenii pretind că ei sunt cei ce cred lucrul corect. Mai sunt apoi multele religii naturiste şi tribale. Toţi sunt convinşi că sunt pe calea cea bună, în religia corectă. Dar ar putea fi o “religie corectă” aceea care s-a dezvoltat în decursul timpului şi care a fost iniţiată de o fiinţă umană muritoare? Desigur, credinţa personală şi demnitatea omului sunt inviolabile, căci fiecare om are dreptul să creadă ceea ce consideră a fi corect. Totuși, este adevărat că fiecărei religii inițiate de oameni îi lipseşte finalitatea şi acel absolut care să fie dincolo de orice umbră de îndoială. Mişcările religioase sunt limitate în timp şi sincer vorbind se aplică doar acestei vieţi trecătoare. La fel, orice filozofie, ideologie şi teologie sunt limitate în înțelegere şi în cele din urmă lasă fără răspuns întrebările cele mai importante ale vieții.

Unele lucruri sunt în întregime deasupra înțelegerii noastre şi totuşi sunt hotărâtoare în ele însele. Un astfel de exemplu este faptul că omul a fost creat după chipul Creatorului şi a fost înzestrat cu abilităţi creatoare. Din cauza necredinţei şi a neascultării, care au dus la căderea în păcat în grădina Eden, omenirea a fost despărțită de părtăşia cu Dumnezeul cel Viu şi a fost predată morţii, astfel că nimic în viaţă nu este mai sigur ca moartea.

Tot ce este vremelnic are un început şi va avea un sfârşit. Doar ceea ce nu a început niciodată nici nu se va sfârşi vreodată. Accesul la veşnicie nu ne-a fost dat la naştere. Naşterea a fost intrarea noastră în lume. Ca fiinţe trecătoare, noi nu avem în mod automat viaţa veşnică. Doar Dumnezeul cel Veşnic ne-o poate da.

Biblia este singura carte care poate fi numită pe drept cuvânt Sfânta Scriptură şi Cuvântul lui Dumnezeu. O vom cerceta împreună mai departe ca ajutor pentru unele probleme foarte importante. Doar în ea ni se spune totul – de la crearea cerurilor şi pământului până la sfârşitul timpului chiar și dincolo de cortina timpului.

Înainte de a ne ocupa de ceea ce va fi după sfârşitul timpului, haideţi să urmărim intrarea Celui Veşnic în istoria contemporană. Înainte de toate Îl vedem pe Dumnezeu în creaţie. Creaţia maiestuoasă a Universului este un fapt de netăgăduit care impune existenţa unui Creator, înțelegere care decurge din orice gândire logică. Ordinea divină a tuturor creaturilor din apă, de pe pământ şi din văzduh; toate plantele, toţi pomii; semănatul şi recoltatul; viaţa însăşi; reproducerea în creaţia vizibilă rămân aşa cum au fost aşezate de la început de Creator şi sunt o mărturie vie pentru Acesta. De pildă, privitor la realitatea creației divine, ce este „teoria evoluției”? La urma urmei, este doar o încercare disperată de a tăgădui  creația și pe Creatorul ei. Aceasta este doar o teorie, în timp ce creația în sine este o realitate de netăgăduit. Cu adevărat realitatea vizibilă a creației divine dovedește pentru ea însăși. Până în ziua de azi totul aduce rod după soiul său, aşa cum a hotărât Creatorul (Gen. 1:12). După ce omul aude despre atotputernicia şi atotprezenţa lui Dumnezeu, el le poate şi vedea în creaţia lui Dumnezeu dacă ochii duhovniceşti îi sunt deschişi.

De la început omenirea a fost însoţită de evenimente tragice care au zdruncinat mereu credinţa multora. DOMNUL cerului încă nu Și-a început domnia Sa veşnică. Domnul acestei lumi a întunericului stăpâneşte încă şi toată omenirea se găseşte sub influenţa lui. Un om poate ieşi de sub influenţa celui rău şi să se deschidă influenţei divine doar prin trăirea personală a întoarcerii la Răscumpărător. În rugăciunea “Tatăl nostru” noi încă ne rugăm: “Vie Împărăţia Ta!” Cu siguranţă va veni! Vremea este aproape. Semnele timpului o arată.

Citește broșura integral dând click aici.

Distribuie această postare.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *