Apocalipsa – capitolul IV (partea a II-a) – de Ewald Frank

Stimați ascultători, vă salut călduros, pe toți, în Numele scump al Domnului Isus! Mulțumesc în mod deosebit tuturor noilor ascultători care mi-au scris!

Preocuparea noastră este să privim în adâncimea Cuvântului lui Dumnezeu și în planul divin de mântuire. Deseori, Evanghelia a fost propovăduită în felul oamenilor. Însă a sosit timpul în care Dumnezeu permite să fie propovăduit Cuvântul Său conform descoperirii divine.

Începem cercetarea noastră cu Apocalipsa 4:4: „Împrejurul scaunului de domnie stăteau douăzeci și patru de scaune de domnie; și pe aceste scaune de domnie stăteau douăzeci și patru de bătrâni, îmbrăcați în haine albe; și pe capete aveau cununi de aur”. Într-o adunare biblică există bătrâni. Din timpul creștinismului primar, despre apostoli, citim: „Au rânduit prezbiteri în fiecare Biserică și după ce s-au rugat și au postit, i-au încredințat în mâna Domnului, în care crezuseră” (Faptele Apostolilor 14:23).

În cartea Apocalipsei ni Se arată Adunarea desăvârșită a Dumnezeului Celui viu, în slavă. Numărul 24 indică înspre cei 12 patriarhi ai Vechiului Testament și înspre cei 12 apostoli ai Noului Testament. Există numai o singură Adunare; și aceasta este alcătuită din toate popoarele, limbile și națiunile; sunt cei care au primit îndurare la Dumnezeu, aleșii din toate timpurile.

În Apocalipsa 21, lui Ioan i S-a arătat Mireasa Mielului. El a văzut cetatea sfântă, împodobită cu slava lui Dumnezeu, care cobora din cer. În zid se aflau 12 porți pe care stăteau scrise numele celor 12 seminții ale lui Israel. „Zidul cetății avea douăsprezece temelii și pe ele erau douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului”.  Acest lucru dovedește că este același Dumnezeu, pe care Îl întâlnim în Vechiul și în Noul Testament, care Și-a alcătuit un plan de mântuire pentru întreaga perioadă a timpului și pe care îl va împlini. Isus, Domnul nostru a zis: „Dar vă spun că vor veni mulți de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăția cerurilor”.

Cei 24 de bătrâni ne sunt arătați aici, având cununi pe cap. Dar apoi, își pun jos cununile, pentru a se închina Domnului Dumnezeului lor, Celui care singur este vrednic de a primi laudă și onoare. Ei Îi aduc cinste Lui.

Este scris: „Din scaunul de domnie ieșeau fulgere, glasuri și tunete”. Aici nu ne este arătat tronul de har, pe care Se află Sângele împăcării despre care citim în Evrei 4: „Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare și să găsim har, pentru ca să fim ajutați la vreme de nevoie”, ci aici ne este arătat tronul de judecată. În timpul harului, Sângele Mielului lui Dumnezeu vorbește pentru noi. Noi putem păși la tronul de har cu încredere și bucurie, în Numele lui Isus Hristos. Însă, când se va sfârși timpul harului, ne întâlnim cu Judecătorul, care stă pe tronul de judecată, din care vor ieși glasuri, fulgere și tunete. În Exodul 20:18 citim că la darea legii, poporul Israel L-a cunoscut pe Domnul Dumnezeu în felul acesta: „Tot poporul auzea tunetele și sunetul trâmbiței și vedea flăcările muntelui, care fumega. La priveliștea aceasta, poporul tremura și stătea în depărtare”. Poporul Israel a experimentat pe Dumnezeu în timp ce El, în dreptatea Sa, dădea legea Cuvântului Său. În ziua judecății, toată omenirea Îl va întâlni pe același Dumnezeu, în felul acesta. E bine de cel care permite să fie judecat aici, pentru a nu fi judecat acolo.

Profetul Isaia a avut o trăire despre care el ne dă mărturie în capitolul 6: „… am văzut pe Domnul șezând pe un scaun de domnie foarte înalt și poalele mantiei Lui umpleau Templul. Serafimii stăteau deasupra Lui și fiecare avea șase aripi: cu două își acopereau fața, cu două își acopereau picioarele și cu două zburau. Strigau unul la altul și ziceau: «Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oștirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!» Atunci am zis: «Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor cu buze necurate și am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oștirilor!»”  Un profet al lui Dumnezeu, nu a văzut niciodată mai multe persoane pe scaunul de domnie, ci de fiecare dată [prorocii] au văzut doar pe Unul singur. În prezența sfântă a lui Dumnezeu, profetul și-a recunoscut starea și a strigat: „Vai de mine! Sunt pierdut …!” Dar apoi, buzele lui au fost atinse cu un cărbune aprins de pe altar și nelegiuirea lui a fost îndepărtată și păcatul i-a fost ispășit. Abia după aceea, el a fost pregătit pentru a fi mesagerul lui Dumnezeu și a răspuns: „Iată-mă, trimite-mă!”

Ioan dă mărturie mai departe: „În fața scaunului de domnie, mai este un fel de mare de sticlă, asemenea cu cristalul. În mijlocul scaunului de domnie și împrejurul scaunului de domnie stau patru făpturi vii, pline cu ochi pe dinainte și pe dinapoi”. Aceste făpturi vii ne sunt descrise deja în primul capitol din profetul Ezechiel. Aveau o asemănare omenească, fiecare avea patru fețe și fiecare avea patru aripi. Profetul a văzut fiecare făptură vie cu o altă față: cea dintâi făptură vie semăna cu un leu, cea de-a doua făptură vie semăna cu un vițel, a treia avea fața unui om și a patra semăna cu un vultur care zboară. „Zi și noapte, ziceau fără încetare: «Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine!»“. Domnul care va reveni, care în capitolul 1 ni Se prezintă ca Alfa și Omega, ca Domnul Dumnezeu, ca Cel care este, Cel ce era și Cel ce vine, ca Cel Atotputernic, aici este slăvit zi și noapte, fără încetare, de către cele patru făpturi vii. Și de fiecare dată „când aceste făpturi vii aduceau slavă, cinste și mulțumiri Celui ce ședea pe scaunul de domnie și care este viu în vecii vecilor, cei douăzeci și patru de bătrâni cădeau înaintea Celui ce ședea pe scaunul de domnie și se închinau Celui ce este viu în vecii vecilor”. Profetul Isaia a văzut oștirile cerești care Îl lăudau pe Domnul cu cuvintele: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oștirilor!” Ioan a văzut cele patru făpturi vii, care spun fără încetare: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic!” și pe „cei douăzeci și patru de bătrâni care cădeau înaintea Celui ce ședea pe scaunul de domnie și se închinau înaintea Celui ce este viu în vecii vecilor”. Tot ce este în cer aduce slavă Domnului. Cei răscumpărați intonează și ei, deja aici. Noi suntem mișcați profund și mulțumim Domnului din adâncul interiorului nostru.

Prin profetul Isaia, Domnul zice: „Cine a prorocit aceste lucruri de la început și le-a vestit demult? Oare nu Eu, Domnul? Nu este alt Dumnezeu decât Mine, Eu Sunt singurul Dumnezeu drept și mântuitor, alt Dumnezeu afară de Mine nu este. Întoarceți-vă la Mine și veți fi mântuiți toți cei ce sunteți la marginile pământului! Căci Eu Sunt Dumnezeu și nu altul. Pe Mine Însumi Mă jur, adevărul iese din gura Mea și cuvântul Meu nu va fi luat înapoi: orice genunchi se va pleca înaintea Mea și orice limbă va jura pe Mine. «Numai în Domnul», Mi se va zice «locuiește dreptatea și puterea; la El vor veni și vor fi înfruntați toți cei ce erau mâniați împotriva Lui. În Domnul vor fi făcuți neprihăniți și proslăviți toți urmașii lui Israel.»” În Romani 14:10b-11, Pavel scrie: „Căci toți ne vom înfățișa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos. Fiindcă este scris: «Pe viața Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea și orice limbă va da slavă lui Dumnezeu»“. Mai citim din Filipeni 2:10-11: „pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ și de sub pământ și orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul”.

Stimați ascultători, este frumos și suntem zidiți atunci când vorbim despre Adunarea lui Isus Hristos care va fi înaintea scaunului de domnie și despre cetatea de aur și așa mai departe. Însă, cel mai important lucru este ca și noi să fim Acolo. O, de ne-ar cuprinde Dumnezeu pe toți și de ne-ar pregăti pentru ziua glorioasă a revenirii lui Isus Hristos! Să fim vrednici să scăpăm de tot ce va veni asupra pământului! Încă de acum trebuie să ne plecăm genunchii înaintea Domnului și să mărturisim că El este Răscumpărătorul nostru! El salvează, El eliberează, El vindecă, El binecuvântează! El rămâne Același în vecii vecilor! Viața noastră aparține Lui! Prin harul lui Dumnezeu, deja de acum putem aduce onoare și închinare Dumnezeului cerului și al pământului pentru că El S-a descoperit pe pământ ca om, în Numele care este mai presus de orice nume.

Cum este cu dumneavoastră? Vă puteți alătura și puteți lăuda pe Dumnezeu?

Să ne rugăm:

Doamne Dumnezeule, binecuvântează-i pe ai Tăi pe întreg pământul! Dăruiește-le har să se pregătească pentru acea zi glorioasă! Vindecă bolnavii! Salvează-i pe cei pierduți! Binecuvântează-i pe toți care cheamă Numele Tău! Te rog, în Numele lui Isus! Amin!


Distribuie această postare.