[…] Acum vreau să citesc din Geneza 24 şi doresc să încep cu versetul 12, unde scrie: „Doamne Dumnezeul stăpânului meu, Avraam! Te rog dă-mi izbândă astăzi şi îndură-te de stăpânul meu, Avraam. Iată stau lângă izvorul acesta de apă şi fetele oamenilor din cetate vin să scoată apă. Fă ca fata, căreia îi voi zice: „Pleacă-ţi vadra te rog, ca să beau” şi care îmi va răspunde: „Bea şi am să dau şi cămilelor tale”, să fie aceea pe care ai rânduit-o pentru robul Tău, Isaac! Şi prin aceasta voi cunoaşte că Te-ai îndurat de stăpânul meu”.
Noi cunoaştem aceste versete din Geneza 24. Dacă vreţi, puteţi citi întregul capitol. Avraam l-a trimis pe Eliezer ca să aducă o mireasă pentru Isaac. Şi Rebeca ieşise după apă, ea a fost răspunsul deplin la rugăciunea pe care Eliezer, robul lui Avraam, a făcut-o.
[…]
În multe situaţii ale vieţii suntem puşi să facem o alegere. Drumul vieţii este o permanentă alegere. Noi avem dreptul să mergem pe drumul nostru, să alegem calea pe care vrem să mergem. Pregătirea este o alegere. Noi putem alege, dacă vrem să fim pregătiţi sau dacă nu vrem să fim pregătiţi. Fiecare bărbat, fiecare femeie, băiat şi fată au de ales dacă vor să încerce să trăiască corect sau să trăiască incorect. Este o alegere. Alegerea este un lucru mare.
Destinaţia noastră veşnică este o alegere. Şi în seara aceasta, poate unii vor face alegerea corectă – unde să petreacă veşnicia – înainte de terminarea acestui serviciu divin. Dacă tu refuzi de mai multe ori pe Domnul, va veni un timp când Îl vei refuza pentru ultima dată. Este o linie de graniţă între har şi judecată. Este periculos pentru un bărbat sau o femeie, băiat sau fată să treacă peste această linie. Căci dacă a trecut timpul, nu mai există înapoi sau altă dată. De aceea, în seara aceasta mulţi vor hotărî pentru ei înşişi unde vor petrece veşnicia.
Mai este o alegere pe care o avem în viaţa aceasta, anume aceea a unui soţ. Unui bărbat şi unei fete tinere, care păşesc în viaţă le este dat dreptul să facă o alegere. Băiatul alege, fata are dreptul să-l accepte sau să-l refuze. Este o alegere de ambele părţi, fiecare are un drept ca să aleagă.
[…]
Şi dacă lucrurile naturale sunt doar o trecere spre cele spirituale, aşa este alegerea unei mirese, un simbol spre alegerea unei Mirese în domeniul duhovnicesc.
Este un lucru serios pentru un bărbat care este în căutare pentru a-şi alege o soţie, căci legământul de fidelitate este până la moarte. Aşa ar trebui să fie. Voi aduceţi acest legământ de credincioşie înaintea lui Dumnezeu. Eu mă gândesc că un bărbat cu judecată sănătoasă, care plănuieşte un viitor, ar trebui să-şi aleagă soţia cu mare atenţie. Şi o femeie care acceptă alegerea făcută de un bărbat, ar trebui să fie foarte atentă asupra acestui fapt.
Cine alege ar trebui să cugete şi să se roage înainte să aleagă ceva.
Mă întreb: de ce sunt astăzi atâtea divorţuri? America este prima în lume la acest aspect. Şi noi ne lăudăm că suntem o naţiune creştină. Ce ruşine sunt aceste procese de divorţ! Eu cred că motivul este acesta: bărbaţii şi femeile s-au îndepărtat de Dumnezeu. Noi recunoaştem că dacă bărbaţii şi femeile s-ar fi rugat pentru această mare hotărâre, nu ar fi privit numai la ochi frumoşi şi la umeri laţi şi puternici sau la alte lucruri lumeşti, ci ar fi întrebat: „Doamne, aceasta este voia Ta?”, atunci ar fi fost numai familii fericite.
Astăzi oamenii înşeală, aşa cum se face în şcoală. Mulţi băieţi din vecinătate, prieteni de-ai mei, trec dimineaţa şi spun: „Frate Branham, te vei ruga pentru noi? Noi avem astăzi un examen, am lucrat ieri toată ziua şi ni se pare că nu vom reuşi. Roagă-te pentru noi”. Dacă ei le-ar fi spus părinţilor la masa de dimineaţă: „Mamă, John are astăzi un examen, să ne rugăm pentru el”, eu mă gândesc că aşa ar fi mai bine decât orice altceva ce aţi putea face sau decât să copiezi de la altul ori de pe fiţuică.
Dacă este vorba de căsătorie, când trebuie să alegem bărbatul sau femeia noastră, ar trebui să ne rugăm necurmat, altfel putem să ne ruinăm întreaga viaţă. Gândiţi-vă că legământul căsătoriei sună: credincioşie până la moarte. Bărbatul îşi ruinează viaţa dacă face o alegere greşită. Dacă el ştie că face o alegere falsă, luând în căsătorie o femeie care nu este potrivită, dar totuşi o face, atunci este vina lui.
Dacă o femeie se hotărăşte pentru un bărbat şi ea ştie că nu este potrivit pentru ea, atunci este greşeala ei, deoarece ea a ştiut ce este corect şi ce nu. De aceea, să nu faceţi o alegere înainte de a vă ruga.
[…]
Felul femeii pe care un bărbat o alege, va reflecta ţelul şi caracterul bărbatului. Dacă un bărbat îşi alege greşit o femeie, aceasta va reflecta caracterul lui. Fata cu care se căsătoreşte va arăta ce este în adâncul fiinţei sale, dacă el o alege de nevastă. Nu contează ce spune el, observaţi pe cine ia el în căsătorie.
Am fost în biroul unui bărbat care îmi spunea că el este creştin. Poze cu femei goale peste tot pe pereţi, muzică „boogie-woogie” cânta acolo. Nu mă interesează ce spune el, nu cred mărturia lui, atâta vreme cât duhul lui este hrănit cu aceste lucruri din lume. El s-a căsătorit cu o dansatoare, cu o regină sexy a unui bal modern. Aceasta arată ce este în gândurile lui, cum va arăta căminul lui, fiindcă el a luat-o ca să-i crească copiii. Şi cum este ea, aşa îşi va creşte copiii. Astfel ea arată ce este în acest bărbat. Un bărbat care ia o astfel de femeie arată cum gândeşte el asupra viitorului. Puteţi să vă închipuiţi că un creştin ar face aşa ceva? Eu nu aş putea. Un creştin adevărat nu se va uita după fete sexy. El se va uita după un caracter creştin.
Acum, voi nu puteţi avea toate lucrurile. Poate este aici o fată care arată bine şi o altă fată, poate, care arată mai bine ca aceasta. Iar tu trebuie să renunţi la una din ele ca să o iei pe cealaltă. Dar dacă ea nu are calităţile de femeie, pe mine nu mă interesează dacă este frumoasă sau nu. Să te uiţi la caracterul ei. Când un creştin îşi alege o femeie, atunci să-şi aleagă una adevărată, născută din nou. Nu contează cum arată sau poziţia ei socială, ci cea ce este ea, aceasta contează. Ea va reflecta caracterul lui şi ceea ce este în gândurile lui şi cum va fi viitorul pentru familia lui.
Dacă el se va însura cu o fată cu morală deficitară, cu una din femeile acestea moderne, la ce să se aştepte? Ce fel de cămin ar putea acest bărbat să aştepte? Dacă el se căsătoreşte cu o fată care stă rău cu morala şi nu se interesează de gospodărie, care doreşte mai degrabă să fie secretară în biroul cuiva, decât să rămână acasă – ce fel de gospodină ar fi ea? El ar avea atunci nevoie de altcineva să-i crească copilul.
Eu nu ţin la această mentalitate modernă ca femeile să aibă serviciu. Mulţi bărbaţi sunt șomeri, iar femeile în uniformă patrulează pe motocicletă în oraş. Este ruşine pentru orice oraş care permite aceasta femeilor – să fie poliţiste. Aceasta denotă gândirea modernă din oraşul nostru, arată o degradare morală. Noi nu avem nevoie de femei ca să facă aşa ceva. Nu aceasta este treaba lor. Când Dumnezeu i-a dat bărbatului o femeie, i-a dat cel mai bun lucru posibil, afară de mântuire. Dar dacă femeia vrea să ocupe locul bărbatului, atunci este cel mai rău lucru pe care el a putut să-l primească. Noi trebuie să privim în faţă lucrurile rele. Aceasta învaţă Biblia.
Eu am lucrat împreună cu un crescător de vite. Când mergeam cu el să cumpărăm vite, am observat că acest om, înainte de ultimul preţ se uita drept în faţa vacii pe care vroia să o cumpere. Dacă chipul ei nu era în ordine, dădea din cap şi pleca de acolo. Eu l-am întrebat: „De ce te uiţi mereu la faţa vacilor?” Arăta bine, era o vacă bună şi solidă, dar el spunea:
– Aş vrea să-ţi spun ceva, băiete. Pe mine nu mă interesează cum arată ea – poate să aibă carne până la copită – dar dacă are privirea sălbatică, eu în nici un caz nu o cumpăr.
– De ce Jeff?”
– Primul lucru este că nu se va linişti niciodată. Următorul lucru este că ea nu va fi niciodată o mamă pentru viţelul ei. A fost ţinută în grajd, din cauza aceasta este aşa de grasă. Dar dacă o vei lăsa liberă, va fugi până va muri.
Eu am spus: „Ştii ceva, eu am învăţat ceva. Cred că asta se potriveşte şi la femei”. De această privire sălbatică rămâi mai bine departe, băiatule! Eu nu aş dori acel desen albastru de deasupra ochilor (machiaj – n.ed.), oricât ar aprecia ziarele şi televiziunea că asta ar fi frumos. Este privirea cea mai urâtă care am văzut-o vreodată.
Prima dată când am văzut aşa ceva eram în bufetul Cliftons, când în acea dimineaţă au intrat câteva tinere. Voi ştiţi că eu am văzut lepra. Eu sunt un misionar. M-am dus la domnişoara aceea tânără care arăta îngrozitor, ca şi cum faţa ei ar fi fost mâncată şi am spus: „Eu sunt un predicator care mă rog pentru bolnavi. Doriţi să mă rog pentru dumneavoastră?” Eu nu mai văzusem aşa ceva. Apoi a venit fratele Arganbright eu l-am întrebat: „Ce este cu această femeie?” „Acesta este machiaj”. Eu am spus: „Ah, ce spaimă am tras!” Eu mă gândeam că ar trebui să se ducă la un spital de boli contagioase ca să nu se molipsească şi alte femei! Puteţi să vă închipuiţi că un bărbat umplut cu Duhul Sfânt să ia o aşa nevastă? Poate că sunt numai un bărbat bătrân şi comic, dar eu nu înţeleg aşa ceva.
[…]
Am cunoscut multe perechi de tineri şi ei îmi amintesc întotdeauna de Hristos şi de Mireasa Lui. Una din cununiile pe care le-am oficiat cu câteva zile în urmă au fost un lucru deosebit în viaţa mea. Fratele meu lucra pentru WPA şi împreună cu el lucra un băiat din Indianopolis, aproximativ 160 de km de Jefersonville, unde trăiam eu. Băiatul acela spunea că se va însura, dar nu avea bani destui ca să plătească un predicator. Atunci fratele meu i-a vorbit despre mine, că pot să-i cunun şi că eu nu iau bani de la oameni pentru aşa ceva. Apoi fratele meu m-a întrebat dacă vreau să-i cunun, iar eu i-am răspuns: „Dacă nu a fost vreunul din ei căsătorit înainte, atunci totul este în ordine. Spune-le să vină la mine”.
Când a venit ziua de sâmbătă, era o după-amiază ploioasă, un Chevrolet cu farurile legate cu sârmă se opri la casa mea. Era la scurt timp după pierderea soţiei mele, iar eu locuiam în două camere mici. Doc, fratele meu, era şi el cu mine ca să-i aşteptăm. Bărbatul a ieşit din maşină şi nu prea arăta ca un mire. Avea pantofi rupţi şi pantalonii lui erau cu siguranţă necălcaţi, iar pe el avea o jachetă veche. Era ca şi cum ar fi trecut prin maşina de spălat, fără ca hainele să fie călcate la urmă. Pe cealaltă uşă a maşinii a ieşit o fată micuţă cu un mic „Oh!” Avea o rochie în carouri… Au urcat treptele, iar acea fiinţă sărmană şi mică, cred că ceea ce avea pe ea era totul. Părul îi atârna pe umeri în jos, în plete lungi şi subţiri. Ea era foarte tânără.
I-am spus:
– Eşti tu destul de matură ca să te căsătoreşti?
– Da, domnul meu, am aprobarea scrisă de la tatăl meu şi de la mama mea. Trebuie s-o arăt la autorităţi ca să-mi elibereze actele.
– Este în ordine! Aş vrea să vorbesc puţin cu voi înainte de a face această cununie.
Ei s-au aşezat, iar băiatul privea în jurul camerei. Avea nevoie să fie tuns. El nu era atent.
– Fiule, aş vrea să mă asculţi ce spun.
– Da, domnul meu.
– O iubeşti pe această fată?
– Da, domnul meu, o iubesc.
Apoi am întrebat-o pe ea:
– Dar tu îl iubeşti pe el?
– Da, domnule, îl iubesc.
M-am întors din nou spre el:
– Ai unde să o duci după ce te căsătoreşti?
– Da, domnule.
– În ordine. Aş vrea să vă mai întreb încă ceva. Eu ştiu că tu lucrezi la WPA.
– Da, domnule.
– Aceasta înseamnă că ai aproximativ 12 dolari pe săptămână. Crezi tu că vei putea să o întreţii pe soţia ta cu aceasta?
– Voi face tot ce voi putea.
– În ordine. Dar dacă el îşi va pierde postul, soră? Ce vei face? Te vei întoarce la părinţi?
– Nu, domnule, voi rămâne cu el.
– Şi dacă vei avea trei sau patru copii, ce vei face? Îi vei trimite de la tine?
– Nu, domnul meu, voi lupta mai departe, vom rezolva cumva.
Mă simţeam atât de mic, vedeam că el o iubea cu adevărat şi ea îl iubea la fel. Eu i-am cununat.
După câteva zile l-am întrebat pe fratele meu unde s-au dus. El mi-a spus că jos la New Albany. Lucram la liniile de înaltă tensiune şi într-o pauză, când ceilalţi bărbaţi stăteau şi povesteau glume şi alte lucruri, eu am mâncat şi m-am dus jos la râu, am citit Biblia şi m-am rugat. Acolo sunt o mulţime de vagoane vechi. Acest tânăr căsătorit era acolo şi şi-a ales un vagon, la care îşi croia o uşă cu fereastră. Luase hârtie de ziar, cuie şi a intrat în vagon. Apoi a mers la fierărie să-şi facă nişte trepte. A mai adus nişte lăzi vechi şi a făcut o masă.
Cu aproape şase luni înainte îl cununasem pe fiul lui E. T. Slider cu fiica lui E. V. Knight, care este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe râul Ohio. El conducea o fabrică de prefabricate. Domnul Slider era un fabricant. Copii de milionari şi eu i-am cununat. Cum m-au cunoscut ei? Unul din prieteni lor este prieten cu mine. În felul acesta i-am cunoscut, atunci când ei au cerut să-i cunun.
Într-o zi m-am gândit să mă duc să-i vizitez. Ei nu aveau nevoie să muncească pentru că părinţii lor erau milionari. Ei le-au construit o casă frumoasă. Clanţa de la uşă era din aur de 14 carate. Puteţi să vă închipuiţi în ce fel de casă locuia ei. Aveau un Cadillac frumos, pe care l-au primit la nuntă. Aveau tot ce-şi doreau. Eu am coborât din Fordul meu vechi şi am urcat pe trepte. Ei atunci se certau din motive de gelozie. Fuseseră la dans. Ea era o fată foarte frumoasă, una din acele regine de frumuseţe. Avea multe premii şi medalii cucerite la concursurile de frumuseţe. Eu îi priveam cum stăteau, unul într-un colţ şi celălalt în alt colţ al camerei şi se certau din cauza unui băiat cu care ea a dansat. Când am intrat s-au prins repede de mână, au venit spre uşă şi au zis:
– Bună ziua, frate Branham, cum vă merge?
– Excepţional. Dar vouă, cum vă merge?
– Oh, noi suntem fericiţi, nu-i aşa scumpo?
– Da, iubitule!
– Vedeţi, le-am zis eu, voi vreţi să pozaţi în ce nu este adevărat. Însă nu puteţi să vă încălziţi la un foc pictat.
[…]
În altă zi m-am dus să vizitez cealaltă pereche dincolo de râu, de-a lungul instalaţiei telefonice, pe lângă cablul electric. Aveam uneltele cu mine şi mă uitam dacă izolatoarele nu sunt rupte sau sparte de trăznet. Era la aproape un an după ce i-am cununat. Uşa era deschisă şi eu i-am putut auzi ce vorbeau, aşa că am mers încet. Îl auzeam pe el ce spunea:
– Iubito, aş vrea tare mult să primeşti aceasta.
– Eu apreciez gândul tău, dar uite, rochia pe care o am este destul de bună.
Eu puteam să văd prin uşa deschisă a vagonului, cum stătea ea pe genunchiul lui şi braţul în jurul ei, iar braţul ei în jurul lui. Iar el avea o pălărie veche, găurită, pe care a luat-o în mână şi în ea era salariul lui, pe care l-a vărsat pe masă spunând: „Atât pentru alimente, atât pentru asigurare şi atât pentru maşină. Iar asta este ceea ce rămâne”. Atunci am înţeles că el văzuse o rochie frumoasă într-o vitrină care costa un dolar şi ceva, iar el a vrut ca ea să o accepte. El a zis: „Iubito, ţi-ar sta atât de bine”. Şi ea i-a răspuns: „Iubitule, am o rochie şi aceasta îmi ajunge”.
Atunci m-am gândit la acea regină a frumuseţii. M-am întors şi am privit cum ieşea fumul de la casa cealaltă. M-am gândit: „Cine este aici bărbatul bogat?” În ce mă priveşte, eu n-aş fi ales fiinţa aceea frumoasă de pe deal, ci aş fi ales acest caracter de aici, care este o adevărată soţie, mamă şi gospodină, care se străduieşte să-şi aranjeze casa şi nu profită de banii tăi pentru orice podoabă, care te iubeşte şi rămâne cu tine, ca parte din tine. Aceasta m-a mişcat întotdeauna. Unul a ales un chip frumos, celălalt a ales un caracter frumos. Când ai de făcut această alegere, atunci prima dată uită-te la caracter şi, dacă o şi iubeşti, atunci aceasta este bine.
Observaţi, primul om făcut de Dumnezeu, Adam, nu a avut nevoie să-şi aleagă soţia, pentru că Dumnezeu i-a făcut una potrivită pentru el.
Găsim însă scris că ea l-a îndepărtat de la Cuvântul lui Dumnezeu. El nu a avut ocazia să se roage în problema căsniciei, el nu a fost în situaţia mea şi a ta deoarece el nu era nevoit să aleagă. Era doar Eva. Dar ea l-a îndepărtat de la poziţia lui de fiu al lui Dumnezeu înspre traiul lumesc, firesc, modern. Caracterul ei era greşit şi ea l-a înşelat, încercând să dovedească că cea ce găsise ea era o cale de viaţă mai bună. Însă aceasta era contrară Cuvântului.
Câte femei îi îndepărtează astăzi pe bărbaţi de la Dumnezeu, încercând să spună: „Aceasta este o modă veche, oh, este o viaţă tristă”.
Mai bine să te rogi din toată inima înainte de a te căsători cu fata aceea. Acelaşi lucru îl spun şi pentru surori.
Ea l-a înşelat şi astfel a intrat moartea în omenire. Din acest motiv, Dumnezeu în Cuvântul Său, Biblia, porunceşte femeii să nu înveţe, să nu predice, să nu mânuiască în nici un fel Cuvântul lui Dumnezeu. Eu ştiu că multe femei spun: „Domnul m-a chemat să predic”. Eu nu mă voi certa cu voi, ci vă spun ce scrie în Cuvântul lui Dumnezeu. „Femeia să înveţe în tăcere cu toată supunerea. Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici să se ridice mai presus decât bărbat, ci să stea în tăcere”.
Acum ele spun: „Domnul mi-a spus să fac acest lucru”. Eu nu mă îndoiesc de lucrul acesta, însă voi aţi ascultat nu de mult mesajul meu despre Balaam. Balaam a auzit de prima dată, în mod clar, hotărârea Domnului: „Să nu te duci”. Dar al a insistat şi Dumnezeu l-a lăsat să se ducă, deşi nu era conform Cuvântului Său. Dumnezeu ţi-ar putea permite să predici, dar nu este în planul şi Cuvântul lui Dumnezeu ca tu să o faci. „Femeia să fie supusă după cum spune şi Legea”.
[…]
Noi găsim că Satana, la început, a fost cel mai frumos înger. (Ezechiel 28:12-13) În Proverbe 31:30 scrie: „Dezmierdările sunt înşelătoare şi frumuseţea este deşartă”. Acesta este adevărul, păcatul este frumos şi este atrăgător. Aş vrea să vă spun ceva: la toate soiurile de păsări şi de animale, cu excepţia omului, totdeauna sexul masculin este cel mai frumos. De ce aceasta? Vedeţi, cerbul este mai frumos decât căprioarele cele mici, cocoşul are pene mai frumoase decât găina. Dar o femeie este totdeauna mai frumoasă decât un bărbat. Însă vedeţi unde le-a adus frumuseţea? Animalele au mai multă morală decât artistele de cinema. Scăderea moralei femeilor de azi are ca motiv creşterea frumuseţii lor.
De exemplu, Pearl Bryan – aţi văzut vreodată fotografia ei? Era marea frumuseţe din America de altădată. Dar astăzi orice fată de liceu este mai frumoasă decât ea. Ştiţi voi că Biblia spune în legătură cu aceasta că aşa trebuie să fie? Ştiţi voi că la început femeia a cauzat căderea în păcat? Tot aşa va fi şi la sfârşit, femeile vor primi autoritatea şi vor stăpâni peste bărbaţi. Voi vedeţi că acum femeile îmbracă haine bărbăteşti şi îşi taie părul, ceea ce este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu.
Ştiţi voi că femeia este simbolul bisericii? Voi trebuie numai să vedeţi ce fac femeile şi vă veţi da seama de starea bisericii din ziua de azi. Acesta este adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu.
Nicio fiinţă nu este făcută să se înjosească aşa cum este femeia. Ea nu a fost de la început în creaţie. La animale şi păsări existau ambele sexe – masculin şi feminin – dar pentru omenire Dumnezeu a făcut numai pe bărbat. Ulterior, El a luat-o pe femeie din bărbat. Ea nu a fost în creaţia originală, este un produs secundar al creaţiei. Dar dacă ea se poate păstra curată, ea primeşte o răsplată mai mare ca a bărbatului! Ea a fost încercată şi a căzut, făcându-se vinovată de moartea întregii omeniri. Dar Dumnezeu s-a folosit tot de o femeie, ca să aducă din nou viaţa – pe Fiul Său – şi aceasta printr-o femeie ascultătoare: „Iată, roaba Domnului…”
[…]
Să comparăm mireasa adevărată cu aşa zisa mireasă din biserica de azi. Observaţi o femeie care se căsătoreşte. Vedeţi ce a făcut ştiinţa pentru ea. Prima dată ea şi-a tăiat părul: una din acele coafuri tip „Jaqueline Kennedy”. Biblia dă, într-adevăr, dreptul bărbatului să divorţeze dacă ea face lucrul acesta. Ea este o femeie necinstită dacă îşi taie părul.
Poate voi mă veţi urî pentru aceste cuvinte, dar veţi şti adevărul. Am predicat prea mult în California ca să n-o ştiţi, dar ele o fac mai departe. Nu poţi lua un porc şi să-l transformi într-un miel.
Apoi femeia îşi vopseşte şi-şi unge faţa, ca să arate altfel decât este. Dacă ai spăla faţa ei, te-ai înspăimânta de moarte. Aşa este şi biserica modernă rujată cu flaconul „Max” teologic. Amândouă, femeia şi biserica au o faţă înşelătoare, o frumuseţe artificială făcută de oameni, nu frumuseţea naturală care vine de la Dumnezeu. Mireasa modernă de astăzi se vopseşte, îşi taie părul, poartă îmbrăcăminte modernă strânsă pe corp care atrage bărbaţii şi ea ascultă pe un pastor care o asigură că toate acestea ar fi corecte. Acest pastor este un înşelător, el susţine ceva fals.
Femeia face aceste lucruri ca să înşele, să prezinte ceva ce nu este corect. […]
Biserica modernă cu rujul ei teologic a ales slava femeilor, lucrul acesta fiind fardat cu gust teologic de către un pastor modern care le-a fost dat. Dar caracterul ei este departe de acela al unei gospodine, caracter pe care Isus să-l poată primi. Dacă un creştin s-ar căsători cu o astfel de femeie, el ar arăta că a căzut din har. Gustul lui pentru un cămin şi pentru Dumnezeu este fals dacă se căsătoreşte cu o aşa femeie al cărei caracter este în starea cea mai josnică, mort în frumuseţea cultelor religioase şi în plăcerea lumii.
[…]
Vedeţi, când alegem noi, privim la exteriorul persoanei. Dar Dumnezeu alege privind la caracter. El a ales un caracter ca acela din Isus Hristos.
[…]
Voi, bărbaţilor, priviţi dogmele voastre cărora le slujiţi, priviţi la bisericile voastre – corespund ele cu Cuvântul lui Dumnezeu? Aţi împlinit totul? Tu spui: „Eu sunt un bărbat bun”. Aşa era şi Nicodim, aşa erau mulţi dintre ei. Aceasta nu are nimic de-a face cu cele spuse aici.
Şi voi, femeilor, aş dori să priviţi în oglindă să vedeţi ce cere Dumnezeu unei femei. Să priviţi în oglinda lui Dumnezeu, nu în oglinda bisericii din care faceţi parte. Priviţi dacă în viaţa voastră puteţi să reflectaţi Mireasa duhovnicească.
Fraţi slujitori, gândiţi-vă! Mai îndulciţi puţin Cuvântul ca să nu răniţi sentimentele cuiva? Ce ar fi dacă v-ar scoate afară din biserică? Dacă tu simţi Cuvântul lui Dumnezeu, fratele meu iubit, lasă-mă să te avertizez în Numele Domnului Isus Hristos, fugi chiar acum de acolo.
Şi tu, soră, fă acelaşi lucru, dacă te poţi măsura cu calificativul unei creştine. Nu o creştină cu numele, ci inima ta şi viaţa ta să fie formate exact cum spune Dumnezeu că trebuie să fie o mireasă.
Notă: puteți citi predica integral aici:
