Adevăratul creștinism – de William Branham

Am observat că, în timpul acesta, tendința modernă a creștinătății este ceva de genul acesta: „Eu sunt cineva, tu ești nimic”. Această atitudine este greșită. Nu ar trebui să fie așa. Se încearcă reflectarea creștinismului într-o manieră greșită. Dumnezeu nu vrea să procedăm astfel. Noi am cântat cântarea „Să fii ca Isus”, dar când trebuie să ne smerim mândria și să ne coborâm așa cum a făcut-o El, atunci noi tragem o linie. Procedând astfel, oamenii au înființat culte religioase, ca să se poată despărți. Scriptura spune: „Ei sunt aceia care dau naștere la dezbinări, oameni supuși poftelor firii, care n-au Duhul”. Ei se dezbină. „Noi aparținem de cutare biserică. Este o biserică mai mare. Este mai bună. Cultul nostru este mai numeros”.
 
Isus n-a procedat așa. Asta nu reflectă dragostea și personalitatea Sa. El a venit la cei mai de jos oameni, la prostituata de pe stradă, la cerșetor, la boschetar și s-a coborât până în țărână, cu ei. Asta este viața creștină. Așa ar trebui să fie, să-L reflecte pe El în felul acela.
 
Oh, eu știu că oamenii spun: „Zilele acelea au trecut”. Nu au trecut! Dacă Hristos rămâne încă Hristos, dacă Duhul Său mai este Duhul Sfânt care era în El, când acesta va fi în voi vă va determina să adoptați și voi aceeași poziție.
 
Dar în timpul acesta noi ne considerăm diferiți. Ce departe suntem de ceea ce a spus El când S-a rugat: „Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii pentru alții”.
 
În loc de asta, noi ne certăm unii cu alții, ne disprețuim pentru că nu cădem de acord asupra anumitor lucruri. Ne acuzăm reciproc și totuși, ne pretindem creștini. Cunosc oameni care pretind că sunt plini de Duhul Sfânt, iar ei sunt vinovați de lucruri de felul acesta – spun lucruri rele despre alți creștini. N-ar trebui să facă acele lucruri.
 
Frați, surori, dacă avem un duh de felul acela, să ne fie clar că încă nu suntem creștini. N-are importanță cât de mult mărturisim noi, contează ceea ce avem în realitate. Nu putem fi creștini și să nu-i iubim pe toți oamenii. S-ar putea să avem alte păreri decât alți oameni. Dar Isus n-a zis: „Voi, toți fariseii, voi toți mergeți în iad. N-aveți nicio șansă, din cauza asta și cealaltă, pentru că sunteți farisei”. Ci El a mers la ei, le-a slujit, i-a ajutat. A făcut tot ce i-a stat în putință să-i ajute.
 
59-0525 – Chipuri ale lui Hristos
 
Distribuie această postare.