Dragi prieteni în Hristos, vă salut în Numele scump al Domnului Isus Hristos. Suntem recunoscători pentru scrisorile pe care le-am primit de la prieteni din toată lumea, care sunt binecuvântaţi prin emisiunile noastre în limba engleză. Sunt foarte recunoscător Dumnezeului Atotputernic pentru şansele pe care ni le-a dat de a aduce la cunoştinţa copiilor Săi mesajul acestui ceas. Azi am vrea să continuăm studiul nostru biblic cu cartea Apocalipsei.
Lui Ioan i s-a dat o vedere profetică asupra celor şapte epoci ale bisericii care se află în Apoc. cap. 2-3. Apoi el a fost răpit în Duhul ca să vadă lucrurile ce aveau să urmeze. Vă rog deschideţi cu mine la Apoc. 4:1: „După aceste lucruri, m-am uitat și iată că o uşă era deschisă în cer. Glasul cel dintâi, pe care-l auzisem ca sunetul unei trâmbiţe și care vorbea cu mine, mi-a zis: «Suie-te aici și-ţi voi arăta ce are să se întâmple după aceste lucruri!»” acelaşi glas pe care l-a auzit Ioan la începutul vedeniilor sale pe insula Patmos, i-a vorbit pe parcursul întregii cărţi a Apocalipsei. Exprimarea „Suie-te aici” nu se referă la răpirea lui Ioan sau a Bisericii la ospăţul de nuntă al Mielului. Ioan a fost răpit în Duhul în ceruri ca să vadă lucrurile care urmau să se întâmple în viitor. Ori de câte ori prorocii din vechime aveau vedenii, ei erau răpiţi în Duhul ca să vadă evenimentele ce urmau să aibă loc. Ezechiel mărturiseşte în cap. 1 „s-au deschis cerurile și am avut vedenii dumnezeieşti”. În v. 26 Îl descrie pe Acela pe care l-a văzut pe scaunul de domnie. Descrierea făcută de el este asemănătoare cu ceea ce a văzut Ioan în Noul Testament. „Numaidecât am fost răpit în Duhul. Şi iată că în cer era pus un scaun de domnie și pe scaunul acesta de domnie şedea Cineva”. Aici nu ne ocupăm cu vedeniile despre care vorbesc oamenii deseori. Acestea sunt vedenii date de Dumnezeul Atotputernic atunci când prorocii sau apostolii aceia au fost răpiţi în Duhul. Ei L-au văzut pe Domnul ca un singur Dumnezeu. Cu toţii ştim că Dumnezeu s-a fost descoperit ca Tată, Fiu şi Duh sfânt. Mintea firească se aşteaptă să vadă în ceruri trei persoane. Dar oricine este răpit în Duhul va vedea pe Unul singur pe scaunul de domnie. Ioan n-a văzut doi sau trei, ci Unul singur. La fel şi prorocul Ezechiel. Când vom ajunge în cer Îl vom vedea pe Acela care ne-a iubit şi ne-a răscumpărat cu sângele Său scump. Deşi Dumnezeu s-a descoperit ca Tată, Fiu şi Duh Sfânt, El rămâne singurul Dumnezeu veşnic. Acei bărbaţi ai lui Dumnezeu nu erau teologi care să vorbească din înţelegerea lor sau din ceea ce au învăţat – ei erau proroci şi apostoli care au fost răpiţi în Duhul lui Dumnezeu ca să vadă vedenii şi să primească descoperiri ce ţineau de planul de mântuire. Astfel de vedenii sunt adevărate întotdeauna. Fratele Branham, care a văzut multe vedenii, a putut spune cu siguranţă că nici una dintre ele nu a dat vreodată greş. Duhul lui Dumnezeu este Duhul Adevărului. Ceea ce arată El nu poate da greş niciodată. Să nu se creadă că fiecare credincios va avea astfel de experienţe cu Dumnezeu în fiecare zi! Domnul Îşi alege slujitorii Săi pentru o astfel de slujbă. Dar fiecare credincios trebuie să fie născut din nou şi umplut cu Duhul Sfânt.
În cer s-a deschis o uşă şi lui Ioan i s-a spus: „Suie-te aici și-ţi voi arăta ce are să se întâmple după aceste lucruri”. El a fost răpit imediat în Duhul. El nu a văzut numai cele şapte mesaje profetice pentru biserică, ci a văzut decursul întregului plan de mântuire. Noi trăim acum în momentele decisive ale timpului, în care toate lucrurile ajung la deznodământ. O pare din lucrurile care erau la viitor atunci când le-a văzut Ioan, s-au împlinit în decursul istoriei. Multe prorocii se împlinesc acum în această ultimă epocă. Lucrurile care atunci erau la viitor sunt acum prezente. Este timpul ca noi să recunoaştem împlinirea Cuvântului profetic prezis pentru timpul nostru. Ceea ce a fost ascuns de-a lungul anilor este descoperit acum poporului Său. Conform Scripturii, taina lui Dumnezeu se apropie de sfârşit acum, după cum a vestit El robilor Săi, prorocilor. Tot ceea ce au văzut prorocii lui Dumnezeu este adevărat pentru totdeauna. Orice interpretare contrară, nu provine din aceeaşi sursă dumnezeiască. Prorocii nu au răstălmăcit niciodată Cuvântul lui Dumnezeu. Ei l-au vorbit prin descoperire divină. Prorocul Mica a spus: „Viu este Domnul că voi vesti ce va spune Dumnezeul meu”. 2 Cro. 18:13. „Ascultaţi dar cuvântul Domnului! Am văzut pe Domnul stând pe scaunul Său de domnie și toată oastea cerurilor stând la dreapta şi la stânga Lui”. Vers. 18. Când prorocul Ezechiel şi Ioan L-au văzut pe Domnul în toată slava Lui, amândoi au căzut cu faţa la pământ ca şi morţi. Prietene, dacă aceşti oameni ai lui Dumnezeu care au fost răpiţi în Duhul au avut o asemenea reacţie, cum vei sta tu când Îl vei auzi pe EL vorbindu-ţi la judecată? Aceşti bărbaţi au auzit glasul iubitor al Domnului lor: „Nu te teme”. Prorocii erau în Duhul şi Duhul era în ei. Ei erau purtătorii de cuvânt ai lui Dumnezeu. Acelaşi Duh trebuie să fie în noi dacă vrem să înţelegem tainele lui Dumnezeu. El trebuie să vorbească şi să descopere, iar noi toţi trebuie să ieşim din răstălmăcirile şi înţelegerile fireşti ale Cuvântului sfânt al lui Dumnezeu și să fim găsiţi în Duhul, căci Domnul ne-a vorbit cu adevărat în aceste zile de pe urmă.
Acei bărbaţi ai lui Dumnezeu nu-şi imaginau şi nu bănuiau despre Domnul sau despre chipul Lui. Ei au fost capabili să-L descrie pe deplin, după cum citim: „şi scaunul de domnie era înconjurat cu un curcubeu ca o piatră de smarald la vedere”. Aşa este cu mântuirea noastră: noi nu putem să ne gândim că vom aluneca cumva în ceruri. Biblia spune în 2 Pet. 1:10 „De aceea, fraţilor, căutaţi cu atât mai mult să vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră; căci, dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi aluneca niciodată”. Dumnezeu a făcut un legământ cu noi. Ioan L-a văzut cu un curcubeu în jurul scaunului de domnie. Curcubeul ne aminteşte de legământul făcut după potop. El a făcut un legământ în Vechiul Testament dar a făcut unul şi în Noul Testament. El dă făgăduinţe în Vechiul Testament şi le împlineşte în Noul Testament. După ce copiii lui Israel au fost scoşi din robie şi au văzut supranaturalul conform făgăduinţei, Domnul le-a dat Cuvântul legământului Său. Moise „a luat cartea legământului și a citit-o în faţa poporului. Ei au zis: «Vom face şi vom asculta tot ce a zis Domnul»”. Moise a luat sângele și a stropit poporul, zicând: „Iată sângele legământului, pe care l-a făcut Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte”. Exod. 24:6-7. Un legământ este o înţelegere, un contract între două părţi. Domnul Dumnezeu a făcut o înţelegere cu copiii lui Israel, de aceea a făcut un legământ cu ei. În Noul Testament El a făcut un legământ cu cei ce sunt răscumpăraţi prin sângele Mielului. Isus Hristos, Domnul nostru, a spus în Marcu 14:24: „Acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi”. După ce Moise a citit poporului cuvintele legământului, ei au spus că vor asculta şi vor face tot ce a cerut Domnul. După aceea el a stropit poporul cu sângele legământului. La fel şi credincioşii Noului Testament trebuie să asculte toate cuvintele legământului dacă vor să fie sub sângele legământului. Un testament este ultima dorinţă a unei persoane, făcut cu aceia care urmează să moştenească toată averea. Pe crucea de pe Golgota Isus Hristos a răscumpărat totul pentru noi. Noi trebuie să credem fiecare cuvânt, fiecare făgăduinţă pe care ne-a făcut-o El.
Dragi fraţi şi surori în Hristos, aţi fost voi în Duhul în aşa fel încât să fiţi în stare să primiţi descoperirea lui Dumnezeu pe care a arătat-o El slujitorilor şi prorocilor Săi? Noi suntem recunoscători Dumnezeului Atotputernic pentru trimiterea slujitorilor şi prorocilor Săi. Ei au avut parte de ceea ce a făcut Dumnezeu şi numele lor sunt scrise în Biblie. Noi nu ezităm să mărturisim că acelaşi Dumnezeu din Vechiul şi din Noul Testament şi-a adus în această generaţie Cuvântul făgăduit prin slujba slujitorului şi prorocului Său, William Branham. Mie nu mi-e ruşine de alegerea lui Dumnezeu din timpul nostru. Fie ca noi să auzim glasul lui Dumnezeu în timpul nostru și să fim în Duhul ca să vedem împlinirea lucrurilor.
Să ne rugăm:
Tată ceresc, Îţi mulţumesc pentru această şansă de a vorbi copiilor Tăi din toată lumea. Binecuvântează-i pe fiecare cu înţelegerea tuturor cuvintelor legământului. Fie ca ei să aplice sângele, Cuvântul şi Duhul în viaţa lor. Fie ca ei să-şi dea seama că Tu le-ai dat semnul. Binecuvântează pe fiecare, te rog în Numele Sfânt al lui Isus. Amin.
